Ma intreb, Florin, ce s-ar fi ales de Invatatura Domnului daca nu ar fi trait Rastignirea.
Cati si-ar mai fi adus aminte de ea?
Cu atat mai mult ca pana si cei care I-au fost ucenici s-au indoit, s-au cutremurat, au ramas buimaci dupa prinderea si rastignirea Domnului. Si cand te gandesti ca au fost martori, clipa de clipa insotindu-L...

*
Orice invatatura, oricat ne-ar maguli nevoile si pretentiile cognitive, piere in scurt timp prin lipsa ei de vlaga. Cuvintele raman cuvinte. Doar Logosul a ramas peste cuvinte, faptuind si murind pe Cruce. Dind astfel vlaga vorbelor, dindu-le functia lor principala: invierea, mentinerea noastra in viata.

Budha a fost un om deosebit. Sunt date limpezi care arata ca mintea lui era stralucita. Numai cei rauvoitori nu accepta ca avem de-a face, pur si simplu, cu un geniu. Dar, vai, ce este un geniu?....
Budha nu a murit pe Cruce, pentru mantuirea oamenilor si, mai ales, nu a inviat.
Budha nu a inviat pe nimeni.

*
Budha a fost indiscutabil geniu. S-a inaltat atat de mult peste contemporani incat a uimit si a ramas in amintire plin de stralucire. Asa sunt geniile, stralucitori...
Hristos, dimpotriva, cu magarusul Lui, cu ieslea si cu pestera, cu asezarea lui lipsita de orice ostentatie printre cei umili, printre hoti, criminali, curve si chiar printre morti (!!!) e departe de stralucirea lui Buddha. Hristos e mult mai umil, mai de-al nostru. El nu e genial, El e umil si partas. La toate e partas Hristos al nostru. Poate tocmai de aceea, oriunde si oricind, de la El incoace, vei vedea multi Hristosi in lume. Pretutindeni vei gasi Hristosi!
Pentru a fi un alt Buddha, tre sa fii ca el. Cine poate fi ca el? Nimeni. A fost unic. Inegalabil.
Dar ca Hristos au fost atat de multi.... Mii, milioane, mii de milioane... Orice om plin de iubire jertfelnica este un Hristos.
Spre deosebire de Budha, Hristos nu S-a voit unic. Dimpotriva, El a voit sa fim toti ca El.
Dar noi, din pacate, am ales sa fim ca unul si ca altul. Am ravnit sa fim, poftim, ca Budha. Cand era atat de usor si de firesc, sa fim ca El, asemenea Lui.
Ca doara pentru asta ne-a facut Dumnezeu!

*
Lumea lui Hristos e una fericita. Dupa Inviere a avut intalnire, fata catre fata, cu peste 500 de oameni. Atunci, pana la Inaltare.
Budha a venit sa se mai intalneasca, fata catre fata, cu vreun adept? Dupa ce a murit, i-a mai ascultat cineva predicile prin viu grai?
Domnul, insa, nu a plecat fara sa vina PERSONAL, printre ai Sai. Si, precum stim bine, continua sa vina si astazi. Mereu auzim ca a mai coborat inaintea vreunuia din icoana, ori ca L-a mai vazut cineva printr-o gara...
Nu putini marturisesc azi ca L-au intalnit pe Hristos. Si asta e cu totul adevarat, intrucat Hristos este Viu si este cu noi, oamenii, printre noi. Nu doar in Ceruri.
O lume in care Hristos nu ar mai fi partas la viata oamenilor ar fi o lume de cosmar, o lume cu adevarat abandonata.
Din fericire, desi Invatatura Lui a fost demult uitata si deformata, Hristos Insusi vine printre noi ca sa ne-o reaminteasca. O face prin fiecare gest de iubire al fiecarui om. O face prin fiecare om care se roaga lui Dumnezeu Celui Viu.