Privind retrospectiv, din ciclul ce am avut si ce-am pierdut, industria vasluiana in 1989 si astazi
1. Municipiul Vaslui
-Mecanica Vaslui (5000 de salariari in 1989, 0 acum)
-Intreprinderea de aparate de masura si control IAMC (mai functioneaza la capacitate minima)
-Intreprinderea de reductoare si ventilatoare (desfiintata)
-Combinatul de fire sintetice CFS (5000 de salariati in 1989, acum desfiintat)
-Intreprinderea de materiale izolatoare (desfiintata)
-Intreprinderea de prelucrarea a lemnului (exporta garnituri de mobila Bogdana sau Rococo in Suedia, RF Germana, URSS, ETC. Astazi desfiintata)
-Fabrica de confectii
-Intreprinderea viei si vinului (desfiintata)
-Fabrica de ulei (mai functioneaza)
-Varotex (mai functioneaza)
-Topitoria de canepa (desfiintata)
2.Municipiul Bârlad
-Intreprinderea de rulmenti (9000 de salariati in 1989, cca 1000 acum)
-Fabrica de elemente pneumatice FEPA (functioneaza la capacitate minima)
-Intreprinderea de produse abrazive ABROM (desfiintata)
-Vigonia (desfiintata)
-Fabrica de ulei Mandra
-Intreprinderea de confectii
-Intreprinderea de vata pentru constructii (desfiintata)
-Intreprinderea de fermentare a tutunului (desfiintata)
3. Municipiul Husi
-Petal SA (cca 2000 de salariati in 1989, cca 200 acum)
-Sectia de prelucrarea lemnului
-Husana SA (incaltaminte, mai functioneaza. A produs bocanci inclusiv pentru armata irakiana).
-Moldotext (desfiintata)
-Filatura de bumbac (desfiintata)
-Fabrica de conserve (desfiintata)
-Combinatul de vinificatie (functioneaza la capacitate minima)
-Intreprinderea de industrializare si comercializare a laptelui (desfiintata)
-Intreprinderea de industrializare a carnii (desfiintata)
4.Orasul Negresti-Vaslui
-Intreprinderea de utilaje in constructii
-Filatura de bumbac
-O sectie a fabricii de mobila Vaslui
5.In mediul rural
-Filatura de bumbac Murgeni (desfiintata)
-Fabrica de zahar Falciu (desfiintata)
-Fabrica de otet Simila (desfiintata)
In privinta agriculturii, existau cca 30.000 ha irigate (in special in bazinul raului Prut), complexe zootehnice , un puternic IAS-Husi (cu 2000 ha plantatii vita de vie), etc.
In domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, s-a reusit dublarea si echiparea partiala cu bloc automat de linie a magistralei feroviare M600, care pana in anul 1995 urma a fi complet dublata, electrificata si echipata cu BLA pe distanta Iasi- Vaslui- Crasna- Bârlad- Tecuci.
S-a extins capacitatea de trafic a statiilor Bârlad, Vaslui, Husi, Falciu.
Pentru deservirea in bune conditii a traficului, s-a extins si modernizat revizia de vagoane si depoul Bârlad (astazi ambele desfiintate).
S-au construit un numar de 3 autogari (la Vaslui, Bârlad si Husi), majoritatea satelor si comunelor fiind legate de oras prin curse regulate de autobuze a ITA Vaslui (deservite cu autobuze romanesti de mare capacitate RD-111, DAC-117-UD, RD-109 si RDM-109-Montana).
Transportul in comun urban era deservit din anul 1979 de IJTL Vaslui, cu autocoloane la Vaslui (pe 6 linii de oras), Bârlad (doua linii de oras) si Husi (doua linii de oras), cu autobuze romanesti Roman-112-UD si DAC-112-UDM. Exista un proiect de realizare a unei linii de tramvai (pe traseul Gara- Platforma Industriala Rediu) in Vaslui, si a unor linii de troleibuze la Bârlad si Husi.
Exista un proiect de amenajare a raului Prut pentru navigatie, in aval barajul Stanca-Costesti.
Marele avantaj atunci era ca toti vasluienii aveau locul de munca asigurat, netrebuind sa plece sa se umileasca in strainatate, la spalat batranii de prin Italia sau Spania la fund ori la cules capsuni prin Spania.
Acest lucru se observa si din scaderea accentuata a populatiei oraselor din judet dupa 1990, astfel.
Municipiul Vaslui, de la 74.615 locuitori in 1990, in anul 2011 ajunge la 50.935 locuitori.
Municipiul Bârlad, de la cca 75.000 locuitori in 1990, in anul 2011 ajunge la 49.929 locuitori
Municipiul Husi, de la 32.673 locuitori in 1992, ajunge la 24.997 locuitori in 2011
Orasul Negresti-Vaslui, de la 9.744 locuitori in 1992, ajunge la 7897 locuitori in 2011.
|