[delia31]

Pt. Florin
Marele secret, dupa parerea mea si a altora, e ca Cel-ce-este-Fiinta-prin-excelenta, de aceea si tocmai de aceea S-a facut ca unul-din-lut, tocmai pentru ca lutul (creat la baza din nimic) sa aiba si el sansa de a se impartasi vesnic prin har de Fiinta.
"La inceput a fost Cuvantul (Logosul, spirit pur prin excelenta) si Cuvantul S-a facut trup (materie, lut, carne si sange)."(vezi prologul Evangheliei de la Ioan).

De aceea Dumnezeu S-a facut om, pentru ca omul ( fiecare din noi) sa se faca dumnezeu prin har, ramanand tot creatura fara sa se confunde sau contopeasca nediferentiat vreodata cu Creatorul, ca picatura in ocean, dupa cum sugereaza ambiguitatile budhiste.
Creatura ramane creatura in vesnicie. Niciodata nu se poate uni in esenta cu Creatorul. Doar prin har. Asta afirma crestinismul. Daca un budhist crede asta, nu prea mai are cum sa ramana budhist. Iar daca nu crede, n-ar cum sa fie crestin. Cele doua optiuni sunt ireconciliabile, oricat am vrea sa dam vina pe dihotomismul in alb-negru al omului cazut.

Pentru tine cat de importanta e invatatura despre Intruparea Unuia din Treime? Aduce acest eveniment vreo schimbare ontologica asupra firii umane? Si inainte de Intrupare si dupa Intrupare, relatia omului cu Dumnezeu e la fel? Ontologic, vorbind.

Si, daca nu te superi, la ce te-a rugat ahilpterodactil mai sus, sa adaugi la lista cu diferente intre budhism si crestinism inca una. Poti sa pui in paralel cele doua conceptii despre antropogeneza, in crestinism si budhism, te rog.