În prealabil postat de AGabriela

Domnule draga, sunteti foarte departe de gandirea lui Dumnezeu. El nu gandeste ca noi. Am sa exemplific de ce: cunosc cazuri de monahi (care s-au rupt de neam in logica dvs) care au murit de cancer. Un alt exemplu, spre deosebire de parintii mei care fumau "de spargeau", eu am fost de cand ma stiu (chiar dinainte de a-l cauta pe Dumnezeu) antifumatoare. Daca oi muri de cancer sau orice alta boala, Domnul cu mila. As spune bogda-proste sa am vreme de meditat si sa cunosc cand de apropie ceasul mortii.

Nu va ganditi ca pot fi elemente ce constituie un obstacol in a se spovedi o persoana mai des decat cele 40 de zile (cum ar fi de exemplu vreo 12000 km distanta de duhovnic, in rotatii de 60 de zile)?


Am avut spovedania generala facuta dupa indrumar, iar daca indrumarul de spovedanie a fost incomplet este posibil. Pe de alta parte sunt constienta ca la Dumnezeu nu se infatiseaza cu viclenie si care dintre oameni face voia Domnului intru totul? Credeti ca nu sunt constienta ca am pacate? Si care dintre crestini nu si-ar dori milostenia si dragostea Domnului Iisus Hristos?

Domnule Copacel,
Va rog frumos sa nu mai puneti totul pe seama logicii si extremismului. Un purtator de cuvant al BOR spunea foarte clar ca in Ortodoxie nimic nu trebuie, ci totul se face cu masura si discernamant. Deschideti-va inima si o sa vedeti ca Dumnezeu nu gandeste ca noi...Riscati sa indepartati unii oameni de la adevarata credinta. Va inteleg zelul, dar este unul incorect intr-o oarecare masura. Sau poate nu reusiti sa expuneti in scris cam ce ati simti.
O zi binecuvantata