Citat:
În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit
Am si eu o intrebare: poate spune cineva de ce autoritatile romane,desi stiau, nu au reactionat cu aceiasi promtitudine, implicare vizibila si in cazul Nan desi, cronologic vorbind, lor li s-a intimplat mai intai?
|
Incerc eu un raspuns: pentru ca nimeni nu a iesit in strada sa faca o manifestatie in favoarea lor.
Cand a aparut stirea despre cazul Bodnariu pe blogurile evanghelice, bisericile au facut ceea ce stiau deja sa faca: s-au rugat. La un moment dat doi pastori romani din America au tot scris si tot indemnat comunitatile penticostale: dom'le iesiti si la o adunare de protest in fata Ambasadei Norvegiei la Bucuresti!
Acest indemm a aparut ca ceva extrem de lumesc, aproape a blasfemie pentru multi pastori din Romania. Presedintele Comunitatii Penticostale din Bucuresti a scris ca "a iesi la proteste publice este o rusine si un semn de necredinta in Dumnezeu". Cam asa ceva. Mai tarziu si-a cerut scuze, tot publice.
Apelul la iesire pentru un protest pasnic a gasit ecou la un pastor dintr-o biserica mare din Bucuresti: Daniel Bodnariu, fratele celui din Norvegia. Omul a facut o cerere la prefectura si a primit aprobare pentru un miting de maximum 60 de persoane in fata Ambasadei. S-au strans peste 450 de oameni acolo.
Mai tarziu a fost demonstratie la Washington. Si bolovanul a inceput sa se rostogoleasca...
Dupa ce s-a mai facut un protest in Bucuresti, concomitent cu altele in Timisoara, Constanta si Cluj, cazul a intrat in atentia presei, politicienilor, etc.
Biserica Penticostala NU are cultura protestului public. Am mai avut cateva palide iesiri la marsul pro-familia. Si cam atat.
A fost o surpriza uriasa faptul ca oamenii din biserici au raspuns in numar asa mare. Probabil facebookul a avut aportul lui. Nu stim.
Toate confesiunile crestine au intins o mana si s-au mobilizat exemplat. Comunicate de presa, prezenta la proteste, luari de cuvant...
Poate daca si in cazul familiei Nan sau a altor familii s-ar fi demarat proteste publice cazul lor ar fi intrat mai repede in atentia autoritatilor.
Eu sunt sigur ca, daca nu ar fi existat mitingurile, niciun politician roman (in afara de cei de la Ambasada Norvegiei) nu ar fi cunoscut numele Bodnariu. Si nici Nan.