Da, unii au nevoie de minuni ca sa creada. Si chiar si atunci se indoiesc. Ce e asa neobisnuit in asta? Gasim numeroase exemple chiar in Evanghelie.

S-ar putea zice ca nu aveau pe Duhul Sfant si de aceea erau asa nehotarati. Bun. Dar si dupa Cincizecime au fost destui (scrie prin Epistole) care fie s-au mai indoit fie chiar s-au lepadat. Ce e asa neobisnuit? Asa-s oamenii.

Minunile sunt date de Dumnezeu tocmai ca oamenii sa se mai intoarca ori sa se intareasca in credinta. Ca ii cunoaste bine Domnul pe oameni, adica pe noi toti.

Pe de alta parte, fericiti cei care nu vad si cred, care nu au nevoie de prea multe minuni ca sa creada. Dar nu este insasi credinta o minune?...

Daca omul nu primeste suficiente semne inlauntrul sau, ca nu e bine facuta lucrarea lui duhovniceasca, apai ce sa faca omul? Mai cauta si el in afara... Bine ca inca mai gaseste si acolo!