Citat:
|
În prealabil postat de IlIegh
Ca sa rezum, nu neg nici o religie, nu neg existenta unui creator suprem, ci doar aleg sa nu ma preocupe ceea ce este peste puterea mea de intelegere si este in afara controlului meu direct. In schimb aleg sa ma concentrez asupra ceea ce pot sa schimb, si anume nivelul meu spiritual, constiinta mea, comportamentul meu propriu. Poate ca Dumnezeu vede si apreciaza acest lucru, dar din nou, nu ma intereseaza din moment ce nu pot avea control direct asupra acesui lucru, e la latitudinea Lui, si asa trebuie sa ramana ("Faca-se voia Ta", nu-i asa?).
|
Nu faci vreo favoare nimanui ca nu negi vreo religie. Abordarea ta este oricum dar nu religioasa. Ti-as face un compliment ca sa-i spun rationala.
Abordarea ta este specifica unui ateu. El se situeaza in centru si raporteaza totul la el, ca si cum ar fi cauza tuturor lucrurilor, nicidecum sa-i treaca prin cap ca nu ar putea crea singur macar o unitate ireductibila de materie, daramite o idee.
Sa ai controlul a ceva este in contradictie cu ideea de a crede. Si este un pacat care se cheama slava desarta.
Poti fi modern in gandire, poti avea idei noi intr-un domeniu, poti fi inventator, filosof chiar, nu inseamna ca nu poti fi credincios. Dar sa iti folosesti priceperea pentru a tagadui ceva ce nu ti-a cerut nimeni sa tagaduiesti este o pornire primejdioasa.
Aminteste-ti ca au existat oameni (pe Unul cred ca Il stii) care au preferat sa mearga la moarte decat sa ridice un cuvant impotriva lui Dumnezeu sau sa isi lase credinta (Constantin Brancoveanu si cei patru fii ai sai). Iar noi, fara sa ne-o ceara nimeni...