Citat:
|
În prealabil postat de Darius
Sa nu intelgem gresit cuvantul asceza.
“Biserica nu foloseste cuvantul “morala”, ci pe acela de “asceza”. Ce este asceza? Un exercitiu continuu de a renunta la tine pentru a te putea darui celui pe care il iubesti.” Christos Yannaras.
Asa incat, asceza nu este o lucrare strict monahala. Oricine o poate antrena oriunde. Asceza, impreuna cu celelalte lucrari duhovnicesti, iubire, evlavie, rugaciune, aduc bucurie si te apropie de Dumnezeu. Ea insasi fara celelalte e doar slugarnicie. Omul trebuie sa se gaseasca pe sine prin ceilalti. Asa incat si iubirea nu o poti dobandi decat exersand-o in comunitate. Si nu vorbesc de monahi, ca tinta noastra nu sunt ei. Ei au lucrarea lor, noi pe a noastra, cei cu salarii la stat si patroni. Cineva spunea ca mai mult decat a iubi, tu trebuie sa devi celalalt. In felul acesta omul evolueaza spiritual. Se poate numi antropologie crestina? Habar n-am. Posibil. Prin Sf. Scriptura si rugaciuni nu gasim cuvantul asta. Tinta noastra e clara iar drumul e clar. Spunea Tutea (simpatic om): "omul este o fiinta teologica, religioasa. Filozofia si stiinta sunt ancore in viata lui." E? Parca te mai linistesti ca nu sti atatea.
Dumnezeu sa ne lumineze.
|
Frumos spus, Darius. Cu privire la cuvantul asceza in Sfanta Scriptura, acesta este sinonim cu romanescul nevointa (askeos,asketis=nevointa), pe care il intalnim, mai ales, in epistolele pauline.