[Florinvs]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Iartă-mă, frăţior, să nu te superi pe mine, fiindcă n-am urmărit decât să te ajut, să-ţi amintesc de un verset, ca să nu mai critici pe nimeni cu jigniri, ci cu iubire. Dacă vrei să spui despre cineva, ceva, să "jigneşti", fă-o dar rămâi în cuvintele/"jignirile" Scripturii, fiindcă ele nu sunt jigniri, sunt treziri, în special la Noul Testament.

Şi ca să nu rămânem în litera Scripturii, "pentru că litera ucide, iar duhul face viu." (II Corinteni 3, 6), la versetul de la Matei 5, 22 se referă la a nu te mânia, fiindcă atunci când te mânii pe cineva, ajungi să îl jigneşti, ajungi să îl urăşti, ajungi să îl ucizi, fiindcă nu îţi place ce face, fiindcă nu face ca tine, nu-i în tiparul tău.
Creştinii iubesc pe toţi păcătoşii, fiindcă sunt şi creştinii păcătoşi, dar creştinii ajută pe păcătoşi, să lepede păcatul, să fie pe placul Domnului, cum şi creştinul face şi se luptă. Iar când păcătosul nu vrea să asculte, atunci îl laşi în pace, să-şi continue viaţa aşa cum vrea el, Domnul va face cum vrea EL, în iubirea Lui.

Deci poţi să "jigneşti" pe cineva, poţi să-i spui şi prostule, dar cu multă iubire, cu durere pentru păcatul lui, poţi să-i spui tolomacule, sau chiar pui de viperă, cum a spus Hristos, dar să fi răstignit în inima ta pentru el, să-ţi pese cu adevărat de el, fie el ziarist, boschetar sau preşedintele unui ceva, să-l iubeşti ca tine însuţi şi chiar mai mult decât pe tine, cum ne-a iubit Hristos.
Atunci nu vei greşi, când îl vei "jigni", şi el va simţi iubirea ta, iar dacă va vrea să lepede mândria şi autosuficienţa, egoismul şi aroganţa, nu se va supăra pe tine, că îi spui prost, va înţelege dojana ta, te va iubi şi se va îndrepta şi vă veţi mântui unul pe altul. Aceasta e una din cele mai mari virtuţi şi din cele mai grele: discernământul.

Dar niciodată să nu spui vreun cuvânt de dojană, despre alt om, când acel om nu e de faţă, decât dacă eşti îndumnezeit, că atunci cel despre care vorbeşti simte şi îl influenţează, dar asta-i altceva, alt subiect. Deci să nu vorbeşti despre cineva de rău, dacă nu-i de faţă, iar dacă-l vorbeşti de bine, fă-o cu admiraţie şi nu cu milă, că şi mila în cazul bârfei, vine din egoism şi prea plinul de noi înşine. Deci ziaristul n-a fost de faţă, şi ai vorbit urât despre el, şi sincer, s-a simţit în cuvintele tale instalarea părerii de sine şi aroganţei în inima ta, pentru opinia părută corectă, faţă de un om care are şi el la rândul lui păreri, slujind stăpânului său, în părerile sale.

Să iubim deci, dragul meu frăţior Florin. Să iubim cât mai fierbinte posibil, împlinind poruncile Domnului.
Istoria oricum se repetă, dar sub alte forme, are vrăjmaşul creaţiei grijă de asta.
Deci, să devenim, să fim şi să rămânem creştini.
Hristos în mijlocul nostru.

Şi încă ceva: ce ţi-am vorbit mai sus, ar trebui să vină de la sine, natural, din fiinţa ta, fără să-ţi mai explice cineva de ce şi pentru ce, dar asta numai când vei iubi. Fierbinte, în Hristos când vei iubi. Aşa e natura dragostei. Atunci vei avea şi har şi vei lucra cu el şi vei ştii ce înseamnă durerea, când vrei pierde harul. Dar asta numai prin iubire.

Iar ce ţi-am spus, e Patristică aplicată, cum am înţeles eu, din ce am citit la oamenii îndumnezeiţi, Sfinţii.

Nu ma supar pe dumneavoastra- dimpotriva va multumesc pentru aceste cuvinte!
Intradevar, nu trebuia sa-l jignesc pe acel ziarist- dar a spus lucruri neadevarate despre Biserica Ortodoxa.