lumea ortodoxă nu mai este atât de interesată de dogme sau de conținutul credinței. Este mai degrabă o negare a schimbării
pentru că Raiul nu este altceva decât iubirea lui Dumnezeu, iar Iadul este trăirea fără Dumnezeu.
Astfel, lumea este o „taină". Greșeala fatală a protestantismului constă în faptul că, răzvrătindu-se împotriva imanentizării creștinismului în timpul Evului Mediu, el a respins „taina", nu doar religia ca păcat și cădere, ci și natura religioasă a creației însăși. Greșeala constă în afirmația că Biserica este totalitatea „celor mântuiți
Dacă protestantismul individualizează mântuirea și o transformă într-o mântuire personală, golind-o de conținutul ei cosmic și eshatologic, îl face pe om să se simtă singur, neliniștit, despărțit de lume, de istorie și de împărăția lui Dumnezeu. Astfel, în mod paradoxal, secta devine o eliberare de singurătate, însă cu prețul diluării personalității în sectă, în
Nu pot părăsi Biserica - Biserica este viața mea. Am convingerea că ortodoxia este Adevărul și Mântuirea
Acolo unde biserica nu mai este un simbol, o taină, ea devine o caricatură oribilă a ei însăși.
Astea sint cele pe care le-am retinut din linkul citat:rolleyes:
|