Mahayana - Despre Bodhisattva
Cum se raporteaza un Bodhisattva la ceilalti oameni, fata de toata faptura?
Sunt patru moduri:
-iertarea tuturora
-perceperea bunatatii tuturor fapturilor
-constientizarea responsabilitatii pe care o are fata de toate fapturile
-asumarea acestei responsabilitati si actiunea efectiva.
Iertarea tuturora
Ne aflam in greseala si neputinta cu totii pentru ca, de fapt, suntem in necunostinta de Dumnezeu. Fundamental "nu stim ce facem". Aceasta necunostinta ne afecteaza pe toti, nu conteaza de ce rasa suntem, religie, filosofie sau ce optiuni ideologice avem. Necunostinta de Dumnezeu hraneste instinctiv compulsiunea apucarii, ne face instabili in virtute, repede schimbatori. Cine face fapte bune astazi maine poate cadea in mare greseala, iar cine este acum pacatos, peste trei ore se poate cai din toata inima. Asa ca nu este intelept sa impartim oamenii in drepti si pacatosi.
Iertam greselile tuturora pentru ca omul este de fapt bolnav, sufera de necunostinta Adevarului. Omul cand se lacomeste la aceasta lume, foamea lui de fapt este o foame Dumnezeu, dar inca nu realizeaza aceasta.
Iertam si pe cunoscut si pe necunoscut, iertam mai ales pe cei care ne-au ranit intr-un anumit fel. Este o iertare universala, in care privim cu un ochi egal, nu cu preferinte.
Perceperea bunatatii tuturor fapturilor
Toate fapturile in adancul lor sunt bune, niciuna nu este rea – pentru ca toate rasar din Adancul Bunatatii. Tot ceea ce experimentam bun in aceasta lume, toata fericirea noastra - vine de fapt prin bunatatea celorlalti. De cele mai multe ori suntem inclinati sa credem ca ni se cuvine de drept, dar daca analizam cu atentie vom constata ca si cea mai mica bucurie isi are drept cauza in bunatatea celorlalti. Chiar si trupul pe care-l avem se datoreaza bunatatii mamei de a ne purta in pantece si de a ne naste. Existenta tuturor trupurilor atarna de bunatatea tuturor mamelor.
Nu exista fericire, cat de mica, pe care o experimentam si care sa nu depinda intr-un anumit fel de bunatatea celorlalte fiinte.
Constientizarea responsabilitatii pe care o are fata de toate fapturile
Toata existenta este un singur Trup. Cu totii existam intr-o stransa interdependenta. Daca o parte sufera, atunci tot Trupul sufera. Toate fapturile suntem o mare familie. Este bine sa intelegem ca am ajuns sa intelegem menirea noastra spirituala prin sacrificiul multor fapturi - mama noastra care ne-a nascut iar multi altii care se sacrifica si rabda pentru noi in felurite moduri. De exemplu, numai hrana care sta zilnic in fata noastra este rodul muncii atator oameni. Am putea obiecta si rationa ca beneficiem automat de rodul muncii altora - insa aceasta viziune este lipsita de vederea ca nimic bun in aceasta lume nu se poate face fara scanteia de bunatate din inima fapturii. Fara bunatatea si sacrificiul celorlalti nu am putea manca niciun colt de paine mucegaita. Suntem ca cineva in care s-a investit foarte mult pentru a salva o comunitate dintr-o mare primejdie. Intr-un fel, avem un mandat in acest sens de la toata Familia. De actiunile noastre atarna salvarea multora.
Un Bodhisattva simte aceasta responsabilitate cu fiecare fibra a fiintei sale.
Actiunea efectiva
Un Bodhisattva actioneaza pe toate palierele:
-extern (prin exprimare in lumea exterioara)
-intern (prin actiuni mentale)
-secret (prin purificarea energiilor interne)
avand la baza motivatia bodhicittei. In general, angajeaza simultan cele sase paramita (generozitatea, disciplina morala, rabdarea, efortul, concentrarea si intelepciunea) in orice tip de actiune avand credinta ferma ca orice actiune individuala are repercursiuni la nivel global. Apeland la intelepciunea vacuitatii uneste cu usurinta singularitatea cu pluralitatea, transcende miscarea si nemiscarea, inceputul si sfarsitul fiecarei instante existentiale.
__________________
|