Citat:
În prealabil postat de GMihai
Din câte am citit, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, intervențiile Bernavaet tocmai în asta constă: consiliere.
În anumite situații se apreciază probabil că nu sunt șanse pentru consiliere.
Bănuiesc că acesta ar fi și cazul familiei Nan. Dacă factorul decident și-a format o opoinie în sensul că starea de fapt este cea descrisă de copil (adică este bătut de părinți), iar părintele refuză să recunoască, ce consiliere ar putea acesta să propună ?
Dacă dumneavoastră, având un astfel de caz în față, ați fi convins de sinceritatea copilului când afirmă că părinții îl bat cu cureaua, și deci, pe cale de consecință, ați fi convins de nesinceritatea părinților care afirmă că ei nu îl bat iar copilul minte, ați recomanda ca acel copil să rămână în cadrul familiei ?
|
Da, eu asa as face.
Am lucrat in astfel de situatii si ceea ce s-a stabilit, mai intai, a fost ca parintii sa vina la consiliere, o vreme, pentru a vedea cum evolueaza starea lor.
Ca sa va faceti o idee, sunt cativa pasi:
1) la inceput parintii neaga, din frica; nu coopereaza, se tin ferm pe pozitie;
2) dupa ce se stabileste un parteneriat, asa incat sa se simta protejati iar nu vanati, dupa ce trecem deci de aceeasi parte a baricadei, oamenii se deschid si coopereaza; acest pas e cel mai greu pentru ca sunt la mijloc multe rezistente, temeri, tulburari de personalitate netratate, obiceiuri, traditii locale si/sau de familie. dar un consilier priceput reuseste, pana la urma, sa produca schimbarea - exceptiile sunt rare
3) se continua consilierea pana cand se fixeaza noile alternative/achizitii
4) se fac unele exercitii de proba, se simuleaza conflicte noi, unele dure; se lucreaza si aici
5) se face un raport detaliat si se prezinta supervizorilor
Si asa mai departe...
Dar pentru un astfel de travaliu trebe doua lucruri de baza: consilieri pregatiti si disponibilitate din partea comunitatii, institutiei etc. Uneori se lucreaza in echipe de consilieri, pe varii criterii. In fine, treburi de specialitate.
Alternativa e sa procedam direct, ciobaneste, marlaneste. Cu bulanu si ciocanu.
In fine, nu e treaba mea, eu mi-am facut de mult meseria, cat am putut si nici macar nu mai vreau sa stiu cum continua balciul prostiei cu ifose, legaliste si academiste si ce nenorociri mai ies din asta etc. Am vazut destule...