Alin, eu am cunoscut mai multi "budisti". Pun ghilimele pentru ca ei sunt de fapt crestini botezati care se dedau vartos la reverii nesfarsite.
Am fost ani in sir prieten (coleg, amic, vecin, camarad, prieten) cu cativa baieti si vreo doua fete care aveau aceleasi manifestari literare ca si Florin.
Ce pot sa spun, asa, ca o perceptie personala si ca o nota comuna despre ei (pot vorbi de un profil psihologic tipic):
- sunt oameni sensibili, delicati sufleteste, senzitivi chiar
- totodata indivizi bataiosi si foarte orgoliosi; incapatanati, tre sa-i iei asa cum sunt altfel te intinzi la discutii nesfarsite si, de obicei, pagubitoare
- sunt prietenosi, sufletisti, te ajuta la nevoie fara insa a uita sa iti sugereze ca asta se datoreaza maretiei lor (adica au oarece tenta narcisista in relatii)
- au ajuns la invataturile orientale intotdeauna pe fondul unui doliu; au pierdut iluzii (de obicei erotice, amoroase) si s-au consolat cu varf si indesat, in carapacea unei introversii marcate, cu povesti pseudotamaduitoare
- in general nu au incredere in oameni; sunt patiti, sufla si in iaurt; inteligenti, insa, isi dau seama ca nu pot trai chiar fara semeni si atunci aleg mai bine sa ii seduca si sa ii conduca, fie si prin bizarerii, decat sa fie la mana lor
- Dumnezeu Se indura mereu de ei - le da nenumarate prilejuri sa se trezeasca din naluciri, le da si bunastare, le da de toate; atata doar ca ei se mentin cu incapatanare pe pozitia lor. Le e frica sa nu fie iar inselati.
- sunt oameni cu nevoi foarte crescute de control si autocontrol. Prefera ordinea, minutiozitatea. In general se daruiesc unei idei (desigur, in limitele haului nesfarsit al apetitului lor pentru reverie), pretuiesc mintea limpede (rar consuma halucinogene, alcool etc.) insa nu prea stiu ce sa faca cu ea. De obicei fac bani, cariera, succes.

Din pacate, la un moment dat, fiecare trece prin cate un episod limita, nu neaparat de nebunie majora. Dar, atat cat ii cunosc eu pe cei la care m-am referit, nu stiu prin ce miracol Dumnezeu ii scoate si de acolo.
Dar ei tot nu isi retrag pozitia, nu se pocaiesc. Curios, par a avea de fapt o inima de piatra. Cred ca singura solutie pentru acesti oameni este sa intalneasca concret, in carne si oase, un om care sa ii iubeasca pana la capat, asa cum sunt ei. Ei au mare, foarte mare nevoie de iubire - atat de tip matern cat si paterna. Nu ii invidiez, sunt foarte nefericiti. Desi sunt oameni de toata isprava, in general...