XXX. LA SFARSITUL VEACURILOR
LUMEA SI DIAVOLUL DUC BISERICA SPRE INCERCARI ATAT DE CUMPLITE, INCAT AR PUTEA VENI ZIUA IN CARE TOTI EPISCOPII VOR AVEA LEGATURI CU ERETICII. CE VOR FACE ATUNCI CREDINCIOSII? CE VOR FACE PUTINII CARE VOR AVEA CURAJUL DE A NU URMA MASELE, DE A NU-SI URMA RUDELE, VECINII SI
CONCETATENII?
TOTI CREDINCIOSII VOR TREBUI SA INTELEAGA CA BISERICA NU ESTE ACOLO UNDE PARE A FI.
LITURGHIILE SE VOR OFICIA IN CONTINUARE, BISERICILE VOR FI PLINE DE OAMENI, INSA BISERICA NU VA AVEA NICI O LEGATURA CU ACELE BISERICI, ACEI PREOTI ORI ACEI CREDINCIOSI. BISERICA ESTE ACOLO UNDE ESTE ADEVARUL. CREDINCIOSII SUNT ACEIA CARE CONTINUA TRADITIA NEINTRERUPTA A ORTODOXIEI, LUCRARE
A SFANTULUI DUH. PREOTII ADEVARATI SUNT ACEIA CARE GANDESC, TRAIESC SI PROPOVADUIESC ASA CUM AU FACUT PARINTII SI SFINTII BISERICII, SAU CARE CEL PUTIN NU II RESPING IN INVATATURILE LOR. UNDE ACEASTA CONTINUITATE A GANDIRII SI A VIETII NU EXISTA, ACOLO ESTE O INSELATORIE SA SE VORBEASCA DESPRE BISERICA, CHIAR DACA TOATE SEMNELE EXTERIOARE PAR SA O ATESTE.
ARE SA SE GASEASCA INTOTDEAUNA UN PREOT CANONIC, HIROTONISIT DE UN EPISCOP CANONIC,CARE VA URMA TRADITIA, IN JURUL UNOR ASTFEL DE PREOTI SE VOR ADUNA GRUPURILE MICI DE CREDINCIOSI,CARE VOR RAMANE PANA IN ZILELE DIN URMA. FIECARE DINTRE ACESTE GRUPURI MICI VA FI O BISERICA
LOCALA SOBORNICEASCA A LUI DUMNEZEU. CREDINCIOSII VOR GASI AICI DEPLINATATEA HARULUI LUI DUMNEZEU. NU VOR AVEA CATUSI DE PUTIN NEVOIE DE LEGATURI ADMINISTRATIVE ORI DE ALT SOI, CACI
COMUNIUNEA CARE VA EXISTA INTRE EI VA FI CEA MAI DESAVARSITA CU PUTINTA. VA FI IMPARTASIRE DIN TRUPUL SI SANGELE LUI HRISTOS, IMPARTASIRE DIN SFANTUL DUH. LEGATURILE DE AUR ALE TRADITIEI
ORTODOXE VOR UNI ACELE BISERICI ATAT INTRE ELE CAT SI CU BISERICILE TRECUTULUI, CU BISERICA TRIUMFATOARE A CERULUI, IN ACESTE MICI GRUPURI, BISERICA UNA, SFANTA, SOBORNICEASCA SI APOSTOLEASCA SE VA PASTRA NEATINSA.
Desigur, ar fi minunat ca randuiala si coordonarea sa existe in functionarea exterioara
a diferitelor biserici si ca bisericile mai putin importante sa fie indrumate de bisericile mai
importante, asa cum se face acum intre eparhii, mitropolii, arhidieceze si patriarhii. Dar, in
zilele de pe urma, asemenea relatii si contacte vor fi de cele mai multe ori cu neputinta. In
lume va fi asa o confuzie, incat o biserica nu va putea fi sigura de ortodoxia alteia, din pricina
numarului mare de prooroci mincinosi care vor umple lumea si care vor spune: „Aici e
Hristos” si „Acolo e Hristos”. Vor putea exista neintelegeri chiar in randul bisericilor cu
adevarat ortodoxe, din pricina „amestecului de limbi” din contemporanul Turn Babel. Dar nici
una nu va dezbina unitatea esentiala a Bisericii.
Un exemplu contemporan al acestei situatii il constituie rusii din diaspora, care au fost
impartiti in trei factiuni opuse. Un grup doreste sa apartina Patriarhiei Moscovei. Un altul,
pentru a fi liber de influenta politica sovietica, apartine Patriarhiei Constantinopolului si este
influentat de politica pro-papala. Cel de-al treilea grup, si cel mai realist, Sinodul Rus din
afara Rusiei, ramane independent. Si cele trei grupuri, cel putin pana in prezent, sunt
ortodoxe, intre ele existand o comuniune deplina. Totusi, ele nu au o intercomuniune formala
si legaturi exterioare, pentru ca s-au ratacit in paienjenisul conceptelor juridice si al
dezbaterilor privitoare la patriarhia careia ar trebui sa i se supuna. O asemenea mentalitate
este fundamental gresita, din moment ce dependenta de o patriarhie nu este neaparat necesara,
indeosebi cand sunt despartite de aceste patriarhii prin distante imense si prin frontiere. Nimic
nu impiedica o biserica ortodoxa din Paris, de pilda, sa se afle in comuniune cu Patriarhia
Moscovei sau cu Patriarhia Constantinopolului, chiar daca nu are dependenta jurisdictionala
de acestea. Ideea ca intreruperea dependentei jurisdictionale a unei biserici locale de o
patriarhie duce la izolarea acestei biserici de Biserica Ortodoxa nu este deloc ortodoxa, ci
papala. De altfel, insasi dependenta jurisdictionala a bisericilor de o patriarhie este de
inspiratie papala. Un patriarh ortodox este un carmuitor, un coordonator al eforturilor, un
sfatuitor de mare insemnatate, iar nu un despot, nu un suveran discretionar. Dincolo de
hotarele eparhiei lui, nu poate face nimic fara acordul tuturor celorlalti episcopi (Canonul
apostolic XXXIV).
Asadar, este posibil, in zilele din urma, atunci cand feluritele biserici si religii se vor fi
unit si vor aparea drept un intreg, ca Biserica Ortodoxa cea autentica sa para dezintegrata,
fragmentata in mici parohii imprastiate, risipite, in asa fel incat se va putea chiar ca una s-o
banuiasca pe alta din lipsa de incredere, asa cum soldatii se suspecteaza unii pe altii cand se
stie ca dusmanul poarta aceeasi uniforma.
IN ZILELE DIN URMA, TOTI VOR SUSTINE CA SUNT CRESTINI ORTODOCSI SI CA ORTODOXIA ESTE ASA CUM O INTELEG EI. CU TOATE ACESTEA, CEI CARE AU O INIMA CURATA SI O MINTE LUMINATA DE HARUL CERESC VOR RECUNOASTE BISERICA ORTODOXA IN POFIDA DIVIZARII APARENTE SI A LIPSEI TOTALE DE
STRALUCIRE EXTERIOARA. EI SE VOR ADUNA IN JURUL PREOTILOR ADEVARATI SI VOR DEVENI STALPII BISERICII ADEVARATE. FIE CA OAMENII LUMII SA FACA CE VOR. SA FIE SINOADE ECUMENICE; SA SE UNEASCA BISERICILE; SA SE FALSIFICE CRESTINISMUL, CACI, ASA CUM SPUNE SF. IOAN HRISOSTOM, DACA STALPII EI
RAMAN IN PICIOARE, BISERICA NU SE VA NARUI. „NIMIC NU ESTE MAI PUTERNIC DECAT BISERICA. EA ESTE MAI PRESUS DECAT CERURILE SI MAI LARGA DECAT PAMANTUL. EA NU IMBATRANESTE NICIODATA; EA ESTE MEREU INFLORITOARE”.
STALP AL BISERICII ESTE FIECARE CREDINCIOS ADEVARAT CARE RAMANE FIDEL TRADITIEI PARINTILOR, IN POFIDA TUTUROR CURENTELOR CUMPLITE DIN LUME, CARE INCEARCA SA-L INDEPARTEZE DE ACEASTA.
ASTFEL DE STALPI VOR EXISTA PANA LA SFARSITUL LUMII, ORICE S-AR INTAMPLA. DE ALTFEL, CAND VOR AVEA LOC ACESTE LUCRURI, VENIREA DOMNULUI NU VA FI DEPARTE. ACEASTA STARE A LUCRURILOR VA FI CEL MAI
PUTERNIC SEMN CA VENIREA LUI SE APROPIE. TOCMAI ATUNCI VA VENI SFARSITUL.
|