Acelasi lucru se poate spune si despre ultrasubiectivii quasi isterici, pe care ii vedem des in mediul virtual, preamarind preznetul. Alin are dreptate: fiecare sistem are parti bunbe si rele.
Aveam 16 ani cind comunismul vizibil a cazut. Am urit mult intreruperile de curent, penuria de cam...orice, dar mai mult falsificarea istoriei, limbajul de lemn, lipsa libertatii de exprimare si de asociere, si mai ales, cultul personalitatii.
Acum detest nesiguranta economica a "oamenilor de rind" (nu suport sintagma asta, pe care anume televiziuni private o tot impun in limbaj), aroganta, minciuna si hotia politicienilor si oamenilor de afaceri (sincer, din punctul meu de vedere, "om de afaceri" este aproape sinonim, in context rominesc si euroamerican cu "descuraret fara Dumnezeu", aservirea tarii catre structuri de putere transnationale, distrugerea naturii, mai ales prin defrisari si braconaj, si multe altele.
Din ambele ispostaze sitorice detest subiectivismul militant al celor ce vor sa o duca bine (inainte spunind in ziar ce bine e, acum spunind pe net, doar casa fie bine vazuti), ei si ai lor. De atunci, observind aceasta tendinta (pe care si eu o am, dar diminuata si inversata; eu NU vreau sa o duc bine, nu pe acest pret si aceasta cale, oricum) am devenit obsesiv utilizator al termenului "aglutinare sub steag" si alte derivate. Sper ca arivistii de net si din politica si presa sa NU o duca NICI EI bine, intr-un final.
Deasemenea, rominii, din care avem canonul dat la nastere sa facem parte, sa zic asa, au defectele, indiferent de sistem, sa fure, sa minta si sa se saboteze reciproc. Si asta trebuie pus in balanta, indiferent sub ce steag ne aglutinam. :))))) Caci, din pacate, omul este fortat (destinat?) sa urmeze o cauza, o adunatura, pardon, organizatie, cit este o fiinta sociala.
Ambele sisteme, atit capitalismull cit si comunismul rominesc au facut crime. Diferenta este, sa zicem, de target, amplaore si subtilitatea draceasca sau grosolania cinica a metodelor, dar tot crime ramin. Condamn si lichidarea, economica si chiar fizica, a oamenilor intreprinzatori exceptionali, ajunsi self-made men in capitalsimul ante-1945, fie ei de la tara sau din orase, dupa cum condamn si asasinarea lenta a posibilitatilor de resurectie spirituala si chiar economica de catre un neocapitalism de import, dominat nu de micul producator autohton, cum ar fi normal, ci de corporatii straine, deseori la fel de inumane si hoate ca si statul parazitar securistico-politicianist romin, stat practicant al trotkismului comunismului real, nu teoretic.
Imi este scirba de tot ce se intimpla in tara de 50 de ani incoace. Intre masele care dau buzna in tramvai sa apuce loc, chipurile de oboseala, efectiv trecind peste/prin cei ce coboara, sau se inghesuie ca vitele deopotriva la promotii de chestii de proasta calitate in mall-uri, la pupat moaste si facut avorturi (ar fi interesant de vazut si demonstrat daca nu cumva sint in multe cazuri aceleasi persoane), pe de o parte, si politicienii cruzi, cinici, mincinosi, si care se rotesc la putere parca conform unui ritual de-al lor imputit din loja, ti-e scirba sa stii ca nu ai pe cine si ce alege.
Repet, vreau sa NU o duc bine, sa NU am un dosar "curat", fie el si electronic, asa ca nu pun accentul pe insticntul subiectivist omenesc de doi bani al aprobabrii cainelui alfa, ci dimpotriva, imi place si doresc sa imi pun toata haita in cap. Si pe aia care latra laudativ despre un trecut idealizat si pe aia care latra sub cainele alfa actual, asteptind parturitia unui viitor plin de impliniri dintr-un prezent din ce cin ce mai dezamagitor.