Ne, ne, ne...! Nicidecum, tovarase.
Nu acceptam sub nici o forma "realizarili" cu pretul vietii altora. Vrem realizari cu pretul vietii si sangelui celui care se lauda ca realizeaza ori scrie magnific despre realizari care nu sunt ale lui. Pricepeti?
De exemplu, ca sa pricepeti bine:
in loc sa faca giumbuslucuri de comerciant husist (adica din raiul pe pamant numit Husi), taticul dvs., tovarase, ar fi putut sa isi verse sangele si sa isi chelltuiasca viata construind metroul.
Atunci si numai atunci, dvs. ati fi avut dreptul moral sa bolborositi ceva inaltator despre metrouri.
Deocamdata bolborositi ceva cazator.
Pana cand?
Pana unde?

P.S. Cand taticu si amicii lui de la Cina si de la Intim faceau pe hartiutele stropite cu vin rosu calculele si calculele, atunci era momentul sa se includa si pe ei insisi printre calculele. Nu sa stea de-o parte cu pixu-n mana scriind despre oameni ca despre vite.
De ce?
Pentru ca daca au pus oamenii ca pe obiecte, vite, cifre sau numere pe hartie, aveau de ales:
a) ori se considerau si ei oameni si poposeau, prin urmare de consecinta logica si fratietate intru omenesc, printre aceleasi hartoage cu calculelele
b) ori nu se considerau oameni si ca urmare ii lasau pe altii in rolul de variabile algebrice, iar ei continuau sa bea si sa chiolhaneasca. Ceea ce de fapt au si facut.
Concluzia? Asa sunt ne-oamenii. Sau supra-oamenii. Ma rog, tot un drac.