Citat:
În prealabil postat de delia31
???
Cum vine asta? Adica inainte de a aduce pe cineva la existenta, cui ar trebui Creatorul sa adreseze intrebarea asta: ce anume doresti sa alegi intre "a fi" si "a nu fi"? Intre cine si cine e acest dialog pre-fiintial? Intre Creator si...???
Si ce fel de Creator sa fie acela care asteapta raspuns de la ceea ce nu este?
Cred ca unul creat mental dupa chipul si asemanarea omului cazut...in aporia cugetarii din Darma.
Unul care probabil nici despre el insusi nu-i prea sigur ca este..ci e doar o iluzie a unei minti care-si inchipuie ca face parte din mintea altei fiinte care la randul ei e doar o iluzie in mintea alteia...si tot asa.
Un soi de solilocviu interogativ intrapsihic?(termen impropriu oricum)
Sau de alt tip? Unde cel care intreaba e diferit de cel care da raspunsul? Sau cum?
|
Nu este necesar sa fie complicata sub forma unei aporii/paradox, scenariul ipotetic poate fi formulat intr-o secventialitate temporara in care sufletul (care in dogma crestina poate fiinta in afara trupului) sa fie pus sa aleaga intre o existenta trupeasca (intrare in trup) si inexistenta.
Un liber arbitru,
cu adevarat liber - ar include si optiunea inexistentei, inainte ca sufletul sa fie obligat sa aleaga intre bine si rau.
Mai simplu, de exemplu, daca cineva si-ar dori la un moment dat sa nu mai existe, din punct de vedere al crestinismului este o imposibilitate - o asemenea optiune fiind refuzata si oferit in schimb iadul.
--------
Bineinteles ca este un scenariu la limita absurdului - insa necesar pentru a testa modelul "liberului arbitru" asa cum este prezentat in acceptiunea religiilor abrahamice.
-------