Pentru servicii speciale, s-a inaugurat un sediul al militiei, o unitate de pompieri (dotata cu 6 autospeciale de interventie Roman-Diesel), o statie de salvare (dotata cu ambulante tip TV).
Existau doua unitati militare- una de chimie (printre putinele din Romania) si alta de graniceri (actuala politie de frontiera), dar si un centru militar.
Pentru fondul locativ s-au construit cca 5000 de apartamente si garsoniere, dar si unele camine de nefamilisti (apartinand Husana , Fabricii de conserve si SUC).
Din pacate si politica de sistematizare urbana a orasului Husi a avut unele aspecte negative.
In primul rand, cladirile vechi, de mare valoare istorica si arhitecturala (dar si turistica) nu au fost renovate si intretinute corespunzator, fiind lasate in paragina (Casa Iorgu Berea, Casa de cultura, Casa armatei, Casa Adam Mitache, Casa in care s-a nascut Mihai Ralea, Casa in care s-a nascut A.I.Cuza, Fosta banca Albina, unele case si cladiri vechi din centrul orasului,etc).
Ba mai mult, o cladire foarte frumoasa si de mare valoare arhitecturala- fosta Biblioteca, este demolata in 1988 (prima secretara de atunci Maria Roman motivând chipurile- Cladire este grav afectata de cutremurul din 1986, nu mai prezinta siguranta si nu gasim fonduri sa o consolidam!).
In al doilea rand, din cauza politicii de atunci, de a nu se lua din terenul agricol si de a nu se extinde prea mult suprafata orasului, blocurile din zona centrala si din cartierul Stadion au fost construite mult prea ingramadite, cu spatii mult prea mici intre ele.
Apoi in anii 1980, când s-a construit blocul CEC din centrul, un asa-zis inginer constructor (el de fapt era maistru) i-a pacalit pe cei de la santierul Constructorul, si a proiectat el structura de rezistenta a blocului!
Ca urmare la cutremurul din 1986 blocul este afectat serios, inclinandu-se, trebuind ulterior ca la parter structura de rezistenta sa fie refacuta.
Din pacate nu s-a reusit realizarea unei case de cultura noi (desi chiar Gheorghiu-Dej aflat o data in vizita la Husi a promis realizarea acestui obiectiv), nici a unui magazin general nou, dar nici a unui spital nou (dupa ce cutremurul din 1977 si 1986 afecteaza grav sectia de pediatrie si boli interne, autoritatile locale s-au zabatut- inclusiv cu mijloace specifice- vin, carne, etc- sa obtina aprobare de fonduri pentru constructia unui spital nou la Husi. Cu mari eforturi si recurgând chiar si la o pacaleala- printre decretele care trebuia sa le semneze Elena Ceausescu a fost strecurat si cel cu privire la aprobarea constructiei spitalului din Husi, si astfel decretul este semnat si aprobat, iar in 1988 incepe constructia noului spital din Husi).
Desi retelele de apa-canalizare au fost extinse, ele totusi (in special cele de canalizare) nu acopereau decat zonele de blocuri, cartierele de case neavând atunci in cea mai mare parte retele de canalizare. In 1974 este inaugurata aductiunea apei potabile in sistem centralizat in Husi, din sursa raul Prut.
Din pacate apele si izvoarele de pe teritoriul orasului (care ofereau o apa mult mai buna calitativ decat cea din raul Prut) nu au fost captate si valorificate in sistemul centralizat de distributie a apei.
Statia de tratare a apei utiliza o tehnologie invechita, la fel si statia de epurare a apelor uzate.
In ultimii ani, întreruperile de apa rece la blocuri erau frecvente, iar calitatea apei furnizate nu era cea mai buna, husenii- chiar cei care locuiau la bloc- aducând apa de baut de la fantani (noroc ca sunt destule fantani in oras).
Energia termica era asigurata prin 9 centrale termice de cartier, functionand pe baza de CLU. Aici au fost mari probleme in anii 1980, din cauza restrictiilor la aprovizionarea cu CLU. Apa calda (programata trimestrial!) a ajuns sa fie furnizata in ultimii ani doar de doua ori pe an (de Paste si de Craciun).
Pentru asigurarea energiei electrice, la începutul anilor 1960, orasul este racordat la Sistemul energetic national. In 1976 este data in functiune statia electrica de transformare de pe Dric, de 110 Kv.
Cam asta a insemnat perioada anilor 1960, 1970, 1980 pentru orasul Husi.
Desi au fost si aspecte negative, totusi orasul se dezvolta realmente si exista o viata economica si sociala intensa (se si muncea la strung la SUC, la papuci la Husana sau la confectii la moldotext, etc, dar dupa munca lumea- husenii tot timpul au fost oameni veseli, ospitalieri si primitori- stia sa se si distreze si sa socializeze frumos- restaurantele erau pline si luate cu asalt in zi de salariu, stadionul era plin adunandu-se si 3000 de spectatori la un meci a echipei Steaua Mecanica iar o data pe stadionul din Husi a evoluat si renumitul Nicolae Dobrin, iar de 1 Mai sau 23 August dealurile Motoc si Dobrina erau pline de cei iesiti la iraba verde cu mici si bere).
Populatia orasului atinge cifra maxima de 32.673 locuitori in 1992.
Astazi orasul a ramas aproape complet fara industrie si implicit fara locuri de munca, agricultura practicata este una primitiva si rudimentara (pe mici suprafete, cu mijloace tehnice arhaice, faramitata), iar cele cateva asociatii agricole care mai exista se zbat sa supravietuiasca.
Tineretul (in lipsa locurilor de munca) pleaca masiv din oras si in special in strainatate, satele din jur s-au depopulat masiv de oameni tineri, ramand in sat doar batranii si cei fara nici un rost in viata (care beau la crasma si asteapta ajutorul social).
Viata sociala a orasului este una foarte anosta! Stadionul mai are un pic si se darama, cinematograf nu mai aveam, casa de cultura functioneaza intr-o cladire veche, degradata (si totusi chiar si in aceste conditii vitrege copii si tinerii de la ansamblul artistc Trandafir de la moldova fac performanta!) si nici macar un teatru!
Tinerii -cati au mai ramas in oras- nu au alta varianta pentru petrecerea timpului liber decat cele cateva terase (crasmele ordinare tip bomba de cartier nu le pun la socoteala), unde cel mult poti bea un suc sau vara o bere si sa joci un biliard!
Desi avem- pe hartie- 3 muzee in oras, realitatea este urmatoarea
-Muzeul Municipal, care functioneaza teoretic in cea mai frumoasa cladire veche din oras Casa Adam Mitache. Dar cladirea este inchisa (si teoretic in renovare) inca din 1993 si neterminata renovarea nici astazi!
-Muzeul de arta Veche si Bibliofil- unicul de acest fel din Romania. Functioneaza intr-o cladire veche foarte frumoasa- Casa Iorgu berea, renovata din fericire in 2004.
-Muzeul Vinului si Viticulturii, unicul de acest fel din Romania. Sta mai mult inchis!
|