Ok, Antonia si Mihai: enough/cool it, dupa cum a zis Outlanderul lui Koth si Senyei in Capitoul XI din KOTFE.
Mihai, iti explic pentru ca tu, pur si simplu obisnuit cu alt mod de a trai in Biserica, nu poti intelege nelinistea si perpetua tendinta spre schisma din Est. Aici este obiceiul, importat de pe vremea rascolnicilor rusi, unei temeri uriase in mediile monastice mai fanatice si a celor mirenesti mai needucate, fata de inovatiile introduse de clerul superior. Adevarul e ca, dupa cum am aratat, exista premize sau motive difuze pentru astfel de temeri. tu, fiind modernist si novusordo-fan, nu ai avea probelem, de pilda cu chitari solo in liturgie sau cu femei ca diaconi sau chiar preoti, dar nu toti sintem asa, si nu trebuie sa fim asa. spre deosebire d emaj colegilor orto, eu consider toti crestinii, cu exceptia unor sinoade stikiste radicale si a anihilationistilor, ca fiind "crestini valizi". Deci, nu as fi avut nimic impotriva Marii Impacari Roma-Bizant-Moscova. Asa cum a fost la Ferrara/Florenta. Bun. Acum, datele problemei sint nitel schimbate. Intreaba-l pe Mihnea ce inseamna post-conciliarismul, sau citeste pe marele Marcel Archeveque Lefebvre, si vei inteelge. Culmea, ca eu, ca unul care sta, ecleziologic vorbind, cam pe margine, vad unele lucruri mai bine. Culmea este ca si tu, si Alin, si Catalin aveti dreptate. Pericolul vine si din partea unei ierahii superioare compliante cu globalismul si corectitudinea politica, suspecte de manipulare masonica, daca nu si de infiltrare, dar si din partea unor zeloti hot-headed, precum raposatul inselat Iustin Privu, omul care NU impartasea pe cei cu buletine cu cip sau caruia i s-a cintat imnul legionar de ziua lui, de catre maicute. Eu merg mult pe instinct, intuitie, principiul "St. Vincent de Lerin", sau cum vrei sa ii zici. Exista un ceva, un numitor comun al unei traditii care defineste crestinismul apostolic cel mai larg si baseline, acel ceva care nu poate si nu trebuie doar fiindca creaturi ca Soros, rockfeller sau Rotschild asa vor. Eu de asta ma tem, si nu la modul paranoico-zelotist ca altii. Fiind eu mai mult un amestec de filosof si naturalist, nu am treba cu stindardul unor credinciosi adevarati, indifirent ca sint de genul Alin sau Antonia. Insa o mundanizare si o slabire a sscezei in biserica, nemai vorbind de eliminarea preeminentei masculine in slujire sau introducerea muzicii lumesti in cult, este exact...gravestone pentru putina temere de Dumnezeu a omului modern. Nu trebuie sa existe, din ratiuni de fapt inverse principiului cristic "turma mica" (si care ratiuni ar semana cu principiul politiienilor burghezi si comunisti deopotriva, adica "masele conteaza") derogari de la distinctia dintre oameni cu moralitate si pacatosi nepocaiti, doar fiindca viermle de Soros poate schimba patrirhi si mitropoliti ca pe sosete, la ce putere i-a dat diavolul. O eventuala (a propos, poroocita de multa vreme) biserica globala care ar fi de acord cu toate dejectiile dracesti politic corecte ar fi de fapt catalizatorul imputirii finale a speciei. Inteleg ca tu vezi istoria umanitatii apropiindu-se de un liman al prosperitatii si ordinii (cred ca mai degraba a doua) sub conducerea actuala a statelor si religiilor, dar poti macar admite ca te inseli? eu am fost prooccidental si reformist si...de toate, la finele anilor '90. Cam ca toti rominii pe vremea aceea, nimic de condamnat in asta, la acel moment. Poate ca acum, ce s-a intimplat in timp va cataliza niste reevaluari, totusi...
In concluzie, nu sint pentru schisma, nici pentru reforme radicale. Ambele cai sint suicid eclezial, sa zic asa.
|