Florin, zici ca nu se poate sti cand a inceput sa se manifeste nemanifestatul, adica ceea ce numesti tu divinitatea primordiala.
Ok, dar macar in ce scop? Asta ati reusit sa aflati din multa voastra contemplatie apofatica?Ca sa ce? Care-i sensul, logica interna, intentia?
Un buddhist isi pune intrebarea in ce scop, care-i obiectivul, rostul, intentia pentru care a inceput s-o faca?
Avea nevoie divinitatea nemanifestata buddhista de ceva-altceva? De ce a inceput sa se manifeste si sa emane tot ce exista, daca odata emanate, scopul e sa revina cat mai curand in starea de nemanifestare?
Adica universul a iesit in forme multiple din starea aceea de nemanifestare absoluta, se chinuie o eternitate intr-un ciclu nesfarsit de incarnari si morti ca sa se intoarca tot acolo, in nirvana nemanifestarii absolute. La ce bun? Care-i ideea, intentia? Exista un plan cu cap si coada, cu un obiectiv, o tinta, ceva, orice?
De ce a trebuit nemanifestatul sa se manifeste?
De ce mai degraba exista lumea in loc sa nu fi fost nimic? De ce a inceput sa se manifeste in loc sa fi ramas in nemiscarea absoluta spre care tindeti acum toti care credeti in asta? Un buddhist se intreaba asta?
Are constiinta de sine divinitatea asta buddhista primordiala? A avut un plan, niste legi de respectat pentru a nu se ajunge la moarte, si pt a se evita karma? Moartea e fara de inceput?
Ca din legea karmei si samsarei nu se intelege deloc cum sufletul tinut captiv intr-un copac isi poate da seama de plan.
Divinitatea primordiala buddhista e si ea ignoranta? Daca nu, cum se poate ca tot ce exista in varii forme de viata, fiind de aceeasi esenta cu divinitatea sa sufere de ignoranta? Se intampla ceva in momentul asa-zisei purcederi, de isi uita natura si trebuie sa contemple la nesfarsit pentru a-si aduce aminte?
Divinitatea nu-i vine in ajutor? De ce ii lasa pe cei emanati sa se chinuie cu reincarnarile? Vrea sa ii invete o lectie? Mai multe? Scopul final al omului e acelasi cu scopul bursucului si al ciuboticii cucului? De a ajunge in nirvana? La ce foloseste trecerea dintr-un regn in altul, dintr-unul superior intr-unul inferior, incapabil sa mai evolueze? Cum isi cunoaste sufletul propria evolutie, daca intr-o presupusa viata anterioara a fost rumegatoare iar apoi buruiana? Ambele specii fiind necugetatoare.
Cum se poate ca in starea initiala de nemanifestare sa nu existe ignoranta dar odata inceput ciclul manifestarilor, toate cele ce purced din ea sa capete obligatoriu aceasta trasatura negativa generatoare de rau? Divinitatea buddhista a intentionat cu buna stiinta sa se intample asta?
|