
23.04.2016, 20:41:55
|
Senior Member
|
|
Data înregistrării: 29.01.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 20.025
|
|
Citat:
În prealabil postat de Dismas
Salutari inainte de toate, sper ca nu deranjez cu interventia mea, sunt nou pe acest forum, mi-a atras atentia acest topic deoarece sunt intr-o situatie oarecum asemanatoare, chiar mai complicata , aflandu-ma deja in ''mijlocul actiuni ''casatorit fiind, fara copii, cu o frumusete de boala genetica, mostenita de la unul din parinti... afectiunea care-mi scade calitatea vieti si ofera sumbre sperante pentru un viitor si o viata ''normala''
Imi recunosc pacatul, egoismul si lipsa de curaj, poate ar fi trebuit sa iau deja decizia de a procrea, dar la o scurta analiza a vietii mele si a tatalui meu (decedat), nu sunt prea incantat de bagajul genetic.Singurele argumente logice si corecte pentru care m-as decide sa fac un copil sunt: felul in care traiesc nu este deloc placut in fata lui Dumnezeu, privarea sotiei si a mea de o viata implinita, curata etc. Sunt curios cum ati proceda daca ati fi in aceasta postura....?? Multumesc.
|
Genetica e un detaliu cvasi-nesemnificativ im ecuatia asta, indreapta-ti felul de a fi pentru a fi un parinte bun si daca riscul genetic e prea mare, infiaza.
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
|