[sophia]

@AlinB - da, exista multi oameni care nu pot avea o alimentatie vegana din multe motive. Cum am mai spu, nu poti sa-i pui pe toti in aceeasi oala si sa le dai foc apoi.
Nu, nu este gastrimargie. Nu e vorba aici (in multe cazuri, ca or fi si unele care sunt chiar gastrimargie), de lacomie, de a manca in general peste limite si cantitativ si calitativ.
Este vorba in multe cazuri de a scoate organismul dintr-un anumit echilibru normal si sanatos. Fiindca veganismuzl este un regim unilateral si care priveaza de multe substante necesare organismului.
Si pentru unii acest dezechilibru poate sa creeze probleme si greu se restabileste.

Nu stiu de ce este atat de greu de inteles pentru unii. Chiar nu inteleg atat critica si ironie.
Si da, este greu de tinut si un regim impus de boala. Unii nu pot nici asta, sau pot cu greu. Si la unii regimul pentru o problema poate da peste cap alta parte a organismului.

Trebuie de aceea facut tot cu multa socoteala.
Inca o data: unii mananca carne zilnic si si multe altele si in cantitati mari. Altul mananca 1-2 oua pe saptamana si o cantitate mica de carne, si in rest paste si legume.
Prima este gastrimargie, a doua este hrana sanatoasa, echilibrata.

@...dactil - tu ai dreptate cu lista ta. Dar nu este completa.
Nu stiu la cine faci referire concret in postarea ta (penultima).
Eu inteleg (asa vreau) ca fiecare aici vine si isi spune parerea si experienta proprie. Eu una nu dau si nu iau lectii, decat atunci cand mi se pare potrivit ceea ce scrie cineva.

Pe mine ma deranjeaza insistenta pusa pe acest post, ca si cum ar fi obligatoriu in nevointa intru credinta. Aici ma lupt eu mult si cu mine si cu altii.
Eu percep postul ca pe o jertfa/nevointa si consider ca trebuie facut dupa puterea fiecaruia si nu trebuie nimeni judecat sau fortat.
Jertfa trebuie sa vina din suflet si nu fortat.
Fiecare lucru la care renunti pentru un timp pentru Dummnezeu, inseamna o jertfa.
Eu nu reusesc sa inteleg legatura intre un aliment sau altul si credinta.
Fiindca ea, credinta are atatea fatete si posibilitati de a o trai.

Ma intreb cum cantariti voi credinta?
Daca cineva bea o cana de lapte in plus, dar face alte lucruri in schimb (pozitive), nu se pune la Dumnezeu? Nu inseamna nevointa? Nu inseamna credinta?
Cat cantareste in credinta o cana de ceai fata de una de lapte, sau un ou fata de un cartof?
Aici este pana la urma discutia.

Ii dau dreptate aici si lui Mihnea si el stiu ca a cunoscut bine doua confesiuni.

Zilele trecute ne spunea preotul la predica ceva care m-a socat. Nu mai tin minte in ce context, dar suna asa: "Dumnezeu ne cere totul!"
Oare la ce s-a referit?

Mi s-a parut ceva foarte drastic.

In fine, cred ca trebuie intelese bine anumite lucruri, mai ales cerintele bisericii, pentru ca am impresia ca aici se fac mari si multe confuzii.
Da, si eu consider ortodoxia foarte aspra. Este credinta mea si o traiesc cu drag, dar mi se pare aspra..
Exact asa cum spune Mihnea: lupta asta intre Maria si Marta este foarte grea si cam egoista. Nu mi se par doua parti ale aceeasi credinte, aduse de Iisus.
Mi se pare ca una este asuprita pe nedrept.

@DragosP - poti sa explici ideea asta? De ce daca Iisus a postit 40 de zile (si de cate ori?) trebuie sa postim si noi (negru mai ales)?
El a avut scopul Lui. Adica nu inteleg legatura. Si mai este ceva - "La Dumnezeu totul este cu putinta..."
De ce ne comparam mereu cu El? Ma rog, este o discutie mai ampla aici.
Ca sunt unii care se autoflageleaza, cara cruci grele, isi bat cuie, tot dupa modelul Lui. Dar e necesar?