Despre concentrare
Toate activitatile noastre curente, de zi cu zi, necesita un anumit nivel de concentrare a mintii, de la indeplinirea celor mai simple actiuni pana la cele mai dificile.
Fara o concentrare adecvata, activitatile noastre sunt sortite esecului. Asa cum organismul are nevoie de aer, pentru reusita actiunilor noastre avem nevoie de concentrare.
Ce este de fapt concentrarea?
Concentrarea reprezinta mentinerea constientizarii unui anumit inteles/reprezentare mentala. In acceptiune budista, concentrarea nu reprezinta mentinerea constientizarii unei anumite senzatii generata de simturi.
Daca activitatile lumesti necesita doar o anumita calitate a concentrarii functie de natura acestora, activitatile spirituale necesita desavarsirea concentrarii, aducerea acesteia la perfectiune. O minte slaba, fluctuanta, angajata in lucrare spirituala se aseamana cu cineva care pleaca la cules cu un cos rupt si plin de gauri.
Credincios nu inseamna doar a crede in ceva sau in cineva, ci mai degraba a tine mintea permanent unita cu obiectul/subiectul credintei. Degeaba credem, daca mintea noastra “preacurveste”, adica isi misca tot timpul atentia de la un obiect al atractiei la altul. Pacatuieste secunda de secunda.
Rodul unei concetrari de calitate, staruitoare este, in cele din urma, linistirea/limpezirea mintii. Scripturile budiste afirma ca linistirea mintii induce o senzatie de suplete fizica extraordinara, de pace launtrica covarsitoare. Tot trupul este simtit a fi foarte usor, ca si cum ar pluti, ca un ghem de bumbac. Mintea si trupul devin ca focul, un foc intelegator care radiaza in toate directiile.
Doar cu o astfel de minte poate fi abordata cu succes contemplarea naturii profunde a realitatii (contemplarea si unirea launtrica cu Dumnezeu). Calatoria spirituala incepe efectiv din acest moment. Tot efortul anterior reprezinta doar activitati pregatitoare, ante-mergatoare.
Insa, pentru a perfecta concentrarea este necesara intelegerea in prealabil a intregului proces, a factorilor mentali care distrug concentrarea si a celor care trebuie activati pentru ai neutraliza.
Perfectarea concentrarii este un proces de durata, de mare rafinament, de ajustare progresiva a atentiei, prin imbunatatirea capacitatii de a recunoaste deficientele si de a aplica antidoturile corespunzatoare. Este o arta care se invata, cea mai utila dintre toate artele.
__________________
|