[caminaris]

am impresia, dupa ce am citit cam tot threadul (mai putin marca vsovi) ca lumea nu posteste din obisnuinta de a manca
presupun ca fiecare va posti at când va veni vremea pt el (vremea sa posteasca)

cred ca postul e lasat de Hristos ca sa ne educam vointa astfel incat at când ne vom deprinde cu postul vom fi destul de puternici incat sa le facem si pe celelalte bune (abtinandu-ne de la cele rele in acelasi timp) si at le vom face pe toate dupa Legea Lui adica vom trai asa cum vrea Dumnezeu (crestineste).

Ca postul are si niste avantaje aferente asta e partea a doua care se adauga (cautati-L in tot ce faceti pe Dumnezeu si restul se vor adauga voua)

Dar daca analizam un pic ajungem la concluzia ca de fapt noi mancand nu facem decat sa bagam otrava in organism pe care o curatam cu ... postul

starea noastra naturala e cea de post, numai ca fiind obisnuiti sa mancam mai mult decat at când postim suntem nevoiti sa ne "corijam" prin posturi (in loc sa traim intr-un post continuu asa cum ne-ar fi natural

fiecare om isi gaseste un anumit echilibru at când posteste (are o anumita masura pe care daca o depaseste nu se mai cheama post). odata gasita se tine de ea.
daca simte Duhul Sfant asupra lui at poate ramane la acea masura insa at când Duhul Sfant se departeaza de el e semn ca tb sa stranga cureaua si sa mai innaspreasca postul (sa recorijeze masura initiala)

si nu ma refer doar la mancare când vb de post

Hristos ne vrea tot timpul in lupta, am cucerit o batalie - ne stabilim noi obiective si continuam sa urcam, sa luptam spre o noua batalie, asa spun Sfintii Parinti ca tb sa ne prinda sfarsitul, ca nu toti ne sfintim aici, unii reusim abia in clipa mortii, altii nici atunci...