Budismul afirma ca Existenta este fara inceput, inclusiv existenta fiintelor.
In viziune budista nu exista un Creator, niciun Creator al suferintei sau un Datator de suferinta.
Fiintele samsarice experimenteaza continuu schimbarea propriilor agregate, care constituie baza manifestarii suferintei lor.
Fiintele traiesc experiente ca efecte produse exclusiv de actiunile lor anterioare. Astfel, suferinta este resimtita automat ca efect al unui cumul de actiuni personale intr-un proces complex, care are la baza principiul cauza-efect.
Nu exista o Constiinta care sa-si propuna sa cuantifice actiunile, sa le compare, sa traga o linie si sa emita un verdict.
Daca omul se impiedica si cade pentru ca este neatent, suferinta resimtita nu este inteleasa ca o pedeapsa. Este pur si simplu cauza-efect. Daca scoate sabia si omoara, va fi omorat la randul lui de sabie - asa postuleaza Iisus - pentru unii, evident, nu in aceeasi viata (nu toti cei care omoara sunt omorati in aceeasi viata).
-----
Este dreptate sau sadism condamnarea cuiva la un regim de tortura, fie si o ora, pentru ca alege sa creada altceva decat i se sugereaza? Dar o vesnicie?
__________________
Last edited by florin.oltean75; 17.05.2016 at 22:07:09.
|