[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de iuliu46

Oricum, asta cu jucarelele cioplite in piatra, e de pus in rama. :)
Mai ales ca nu-i chiar asa departe de adevar, era unul care a cioplit pelvisul lui Lucy pentru ca in felul in care arata atunci cand a fost gasit, nu permitea mersul biped ori e clar ca Lucy trebuia sa mearga pe doua picioare.

Poftim. În două rânduri scrise cu inimă curată, se arată Adevărul. Mai poate cineva să creadă în teoria evoluţiei ?

Cine citeşte, cine vede şi înţelege ? Cine se fereşte, se luptă şi se mântuieşte ? Cu mila Domnului.

În prealabil postat de catalin2

E adevarat ce spui, dar mai e un aspect: un sfant, Sf. Pimen cel Mare (citat de Parintele Cleopa) spune: " Se cade noua a rabda toate, macar de ne-ar scoate cineva si ochii sau ne-ar taia mana noastra cea dreapta, iar daca cineva voieste a ne departa si a ne desparti pe noi de Dumnezeu, atunci sa ne maniem " ( Pateric, Cuvantul 118, pag. 190 ) . Si iarasi zice : " Intaia oara fugi, a doua oara fugi, a treia oara fa-te sabie cu cel ce vrea sa te desparta pe tine de dreapta credinta " (???).

Cătăline, nu... Dumnezeu să mă ierte, dar nu sunt de acord. Duhul Sfânt ne învaţă altceva:

Cine ne va despărţi pe noi de iubirea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigoana, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia?
Precum este scris: "Pentru Tine suntem omorâţi toată ziua, socotiţi am fost ca nişte oi de junghiere".
Dar în toate acestea suntem mai mult decât biruitori, prin Acela Care ne-a iubit.
Căci sunt încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici cele de acum, nici cele ce vor fi, nici puterile,
Nici înălţimea, nici adâncul şi nici o altă făptură nu va putea să ne despartă pe noi de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Hristos Iisus, Domnul nostru.
Romani 8, 35-39

Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. - Matei 26, 52.

Şi spun deci că singurul război care să-l porţi împotriva fraţilor risipitori şi oiţelor rătăcite, este războiul întru cuvânt, războiul dragostei, războiul împotriva întunericului lor, dar prin care să-i aduci la lumina Adevărului credinţei, a creştinismului, dar nu cu mânie, decât mânie sfântă, care nu răspunde răului cu rău, nu se depărtează de iubire şi nu-i depărtează pe alţii de iubire, ci caută să le dăruiască iubire. Mânia aia s-o ai. Hristos îşi dădea viaţa pe Cruce, sfinţind-o, pentru cei care Îl urau şi-L ucideau, n-a scos sabia, nu S-a mâniat nebuneşte, ci S-a mâniat cu sfinţenie, i-a iubit şi a murit pentru ei şi acum trăieşte şi noi trăim prin El, pentru El şi El vrea să fim în comuniune cu El şi să aducem pe cât mai mulţi vor să vină, în această comuniune cu El.

Şi închei cu cuvintele ce le iubesc atât de mult:

Noi suntem nebuni pentru Hristos; voi însă înţelepţi întru Hristos. Noi suntem slabi; voi însă sunteţi tari. Voi sunteţi întru slavă, iar noi suntem întru necinste!
Până în ceasul de acum flămânzim şi însetăm; suntem goi şi suntem pălmuiţi şi pribegim,
Şi ne ostenim, lucrând cu mâinile noastre. Ocărâţi fiind, binecuvântăm. Prigoniţi fiind, răbdăm.
Huliţi fiind, ne rugăm. Am ajuns ca gunoiul lumii, ca măturătura tuturor, până astăzi.
I Corinteni 4, 10-13.

Ce vezi în aceste texte ? Dacă vezi altceva decât iubire, nu-i bine. Sunt texte pline de iubire. Iubirea e cea care ne ghidează, iubirea ne este Lumină.
Iar când nu împlineşti aceste texte, nu rabzi neputinţele fraţilor, nu ajuţi, nu îţi pasă şi te cerţi ca o ţaţă nemulţumită şi necredinciosă şi înseamnă că fugi de iubire...

Cătăline, frăţior, cască bine ochii şi inima şi ia aminte şi fă acestea şi nu cele ale minţii tale ispitite.