Citat:
În prealabil postat de Bublisor
Nu stiu,pe parcurs prin faptul ca mi.a fost alaturi atunci cand mi.a fost,mereu m.a ridicat atunci cand nu aveam putere sa merg mai departe. Eu cu mama nu pot sa discut despre ce ma apasa pt ca niciodata nu ma intelege si considera ca ea le stie pe toate.Niciodata nu m.a incurajat cand am vrut sa fac ceva ci din contra m.a doborat mai rau,iar atunci el mi.a fost alaturi. Oarecum lui ii datorez omul ce sunt azi.
|
Pare un argument bun pentru care merita sa lupti.
Daca tu crezi ca nu ii vei reprosa niciodata ca nu sustine financiar familia la fel de bine ca tine, asta n-ar trebui sa fie un aspect care sa va stea impotriva.
Daca n-ai sa fii geloasa pentru noptile lipsa (ca sofer de tir) si crezi ca poti avea incredere in el pentru zilele care lipseste de acasa, e bine.
In general, daca e o persoana decenta in care merita sa ai incredere, de ce nu?
Dar vezi tu, nimeni nu poate sti cu certitudine toate lucrurile astea, poate nici tu.
Daca tot ai nimerit pe forumul asta, oricine iti va spune ca nu e suficient sa fii "om bun", pentru o relatie pe termen lung, casatorie, principiile solide, derivate dintr-o credinta autentica sunt un ingredient absolut necesar.
Deci cum stati cu credinta?