[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de iuliu46

Doamne ce om ii explica colegii de o suta de ori ca este vorba despre harul Duhului Sfant, despre lucrarea lui, si el o tine una si buna cu Duhul Sfant care intra in animale si oameni si probabil si in icoane sau prosoapele lui Pavel.
Dumnezeu e prezent in creatie prin lucrarile Sale, nu prin fiinta Sa. Deci nu poate sa intre Duhul Sfant care-i de-o fiinta cu Tatal in om sau in animal, ca atunci omul ar deveni Dumnezeu, ci intra energia necreata sau lucrarea sau harul Duhului Sfant cum se mai spune la noi la moldoveni. :)
Uite iti explica mos Costache, care nu avea doua facultati de teologie ca tine dar intelegea de 10 ori mai bine ca Dumnezeu nu se afla niciunde cu fiinta in creatie. :
http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou23.htm

Oh, ce minunat ! :)

Ce frumoasă e măsura părintelui Cleopa... Doamne ce frumoasă... eu un studios, după ce-am citit atât şi luptat şi experimentat atât, ce n-aş da să am măsura acelui Sfânt Bătrân, care o avea el la 29 de ani ai lui, cât am eu acum. Poate aş fi reuşit asta, dacă m-aş fi călugărit de la 14 ani, ca sfinţia sa, cu aceaşi măsură a dragostei sale.
Dragostea lui de la 14 ani, pentru Domnul, a fost mai mare decât dragostea mea pentru Domnul de la 14 ani. Şi sigur că pentru asta l-a răsplătit Domnul, cu unul din cei mari duhovnici ai românilor, şi Sfânt necanonizat, mai adaog eu.

Dar pentru academiciuni, pentru sceptici, pentru elaboraţi în gândire, măsura lui, dintro taină simplă, primeşte o explicaţie la fel de simplă de la elaboraţi, şi se risipesc pe mai departe în protioarele lor.

Iar eu, studiosul, mereu păcătos şi nevrednic de orice măsură, am vrut, la sfatul duhovnicului, să mă pregătesc puţin pentru acei elaboraţi, pentru a readuce în vânturile moderne, simplificate, învăţăturile grele ale Sfinţilor Părinţi. Nădăjduind deci în tot binele :) mă antrenez puţin pe forum.

Revin.

Nu suntem eretici franco-latini / "romano-catolici", aceia nu mai sunt creştini din 1054, şi în nebuniile ce le învaţă şi azi, cu "sfânta" inchiziţie, cruciade, purgatoriu şi alte mişelării demonice, spun şi că harul şi energiile şi darurile Duhului Sfânt, sunt create, deci separate de Duhul Sfânt, slăbind astfel puterea, dimensiunea şi izvorârea Duhului Sfânt, chiar lându-i Dumnezeirea, punându-l în creaţie, săracii hulitorii.

Deci nu putem spune că este harul Duhului Sfânt, fără Duhul Sfânt Însuşi, în toiag, în măgăriţă, şarpe de aramă, chivot, prosoape, umbră, Sfintele Icoane, Sfintele Moaşte. De ce? Fiindcă Duhul Sfânt, nu putea să stea lângă toiag, la o cafea sau ceai, nu? Nu, sigur că nu. Era în toiag, înăuntru, manifestându-se acolo prin harul Său, şi suntem convinşi de asta fiindcă harul ca energie, nu poate schimba anatomic, molecular, lemnul, să-i dea viaţă, să-l facă şarpe. Asta numai Duhul Sfânt Însuşi poate. Duhul Sfânt, Dătătorul de Viaţă, cum spune la rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, de la începutul oricărei Sfinte Slujbe, este Cel Ce este în toiag, schimbând proprietăţile moleculare ale unui obiect, fără viaţă, un lemn, să-i dea viaţă, să-l facă şarpe, sau să lovească cu el stânca, să ţâşnească apă, să despartă Marea Roşie în două şi altele, prin Duhul Sfânt din toiag.

Deci în lemn era Duhul Sfânt. E limpede? Poate asta măcar am lămurito.

Acum, explic un pic mai mult, pentru minţile mai academice, mai elaborate:

Omniprezenţa lui Dumnezeu, nu încalcă libertatea omului, dar îi ţine viaţa în el, prin pronia şi mila Sa. Când omul doreşte şi atinge, aduce, înmulţeşte sfinţenia în viaţa lui, prin dragoste, rugăciune, smerenie şi ascultare, Duhul Sfânt, se sălăşluieşte, locuieşte în om, El, Cel Ce Este tot în toate, dar în nimenea nimic, adică nu se confundă Fiinţa Sa Infinită, omniprezentă, cu creatura finită şi limitată, care doreşte a se înmulţi în Dumnezeu, spre a se dărui cu Dumnezeu sieşi şi altora, acel om, după un îndelung şi elaborat proces de curăţire, dar alt fel, în altă lucrare mântuitoare la fiecare om în parte, depinzând de multe criterii ăn unicitatea şi irepetabilitatea omului, face pe om templu al Duhului Sfânt, arătându-i sfinţenia din alţi oameni, sfinţenia din Sfintele Moaşte a Sfinţilor, sau sfinţenia Sfintelor Icoane, având sfinţenia în el, o recunoaşte în altă parte unde vede, ştie şi simte că este sfinţenia şi pentru smerenie şi ascultare, va primi vindecarea luminării, va putea dărui şi altora har, celor ce vor vrea să primească, spre ai ajuta la curăţirea lor, tot prin dragoste, rugăciune, smerenie şi ascultare, îl face vas al lui Dumnezeu, şi prin acel har ce i s-a dat în dar, cu pregătirea şi capacităţile omului aceluia, Duhul Sfânt lucrează din om, pentru om şi oameni, în deplină luciditate şi libertate a omului care se sfinţeşte, făcându-l mădular al Bisericii, vindecându-l, să-l poată face vindecător, cu misiunea de a face vindecători pe alţii, Duhul Sfânt prin har, în animale şi obiecte, lucrează, tot cu scop mântuitor pentru om şi pentru oameni, fără să locuiască şi să se sălăşluiască precum în trupul omenesc, pentru că nu are interes mântuitor, faţă de nimeni şi nimic, decât om şi oameni, animalul şi obiectul neavând raţiune, sentiment, voinţă, sfinţenie dorită şi înmulţită, după terminarea planului, scopului, interesului mântuitor, Duhul Sfânt, tot în toate, şi în nimenea nimic, va merge mai departe în evenimente, circusmtanţe, împrejurări, pentru mântuirea oamenilor, deci şi prin animale şi obiecte, prin timp, cât durează planul mântuitor al Său. Iar prin păcat, omul alungă harul Duhului Sfânt, din el însuşi, din animal, din obiect, deci şi pe Duhul Sfânt Însuşi cu harul Său, Izvorul a tot binele, ce respectă libertatea omului, a cărui mântuire o lucrează. De aceea Bisericile se resfinţesc, la fel ca şi casele oamenilor, Taina Sfântului Maslu se repetă, ca şi a Sfintei Spovedanii şi a Sfintei Împărtăşanii. Nu am folos spre mântuire să mint, ce vi-am spus e adevărat, e Adevărul, Duhul Sfânt era şi în măgăriţă, ca în alte animale dacă are scop mânuitor pentru om, altfel nu putea primi grăire raţională cu înţelepciune, arătată, exprimată, în circumstanţele de a salva pe prooroc, sau om, sau oameni. La fel în tot şi toate, când are plan mântuitor, Duhul Sfânt, lucrează din acel om, animal sau obiect, pentru om şi oameni.

Slavă Ţie, Doamne, slavă Ţie.