Citat:
În prealabil postat de Igor_Paslusnik
Îmi permit să-ți reamintesc, în neputința mea, să nu faci o pasiune din forum, ci din rugăciune, citit, adunat, înmulțit și dăruit virtuți, mai ales răbdarea și blândețea.
Toată viața.
|
Multumesc, Igor, multumesc frumos.
Asemenea iti doresc si tie.
Doamne ajuta!
P.S. Cum ramane cu acceptiunea termenului Dumnezeu? Eu cred, in ton cu Iuliu, Cristian, Catalin si cu alti colegi care au scris pe-aici, ca atunci cand citim "Duhul Sfant a intrat in cutare sau in ceva" intelesul e ca Harul/Lucrarea Duhului se savarsesc in Creatie. Indiferent ca e vorba de om, de batic, de ciomag ori de apa chioara. E vorba despre nuntire, nu despre unire. E PARTICIPARE libera, constienta, smerita (acu vorbesc de om, nu de ciomag), IAR NU INFLATIE/CONFUZIE IDENTITARA. Cum crezi?
P.P.S. Simplu spus: "plin de Duhul Sfant" inseamna om in care a rodit (prin impreuna-lucrarea omului cu Dumnezeu, a Domnului cu omul) sfanta Iubire, sfanta Viata, sfantul Adevar.
E "plin de Duhul Sfant" acel barbat care este virtuos. Pur si simplu.
E cel transfigurat, e "batran", e reinnoit, e ... metanoizat. E cu adevarat un rob al Domnului. Poarta Crucea asemenea Domnului si tuturor Sfintilor. E, asadar, particica vie, partasa cu Vita Vietii, a Bisericii. Si, poate, nu intamplator cere, cu nesfarsit cutremur, ... "un coltisor de Rai".