[CristianR]

Era o lume ceva mai idealistă înainte? Eram mai buni?
O șansă de a ne regăsi sufletele, adică pe noi înșine, adică pe Dumnezeu, a fost tocmai în libertatea de după 89, când a fost o izbucnire de spirit, care fusese ținut atâta vreme legat la gură, înăbușit. S-a vorbit mult și bine atunci despre credință, s-au publicat cărți de care sufletele multora erau avide. Au fost ani efervescenți. Din păcate, nu ne-a ținut multă vreme și am ajuns azi să „citim” mai curând reclamele supermarketurilor decât cărțile sau chiar ziarele bune de atunci.