Parintele Iacov Tsalikis (1920-1991), staretul Sfintei Manastiri a Cuviosului David, a fost un ieromonah contemporan, inspirat de Dumnezeu, inzestrat cu multe virtuti si cu nenumarate daruri dumnezeiesti. Doi mari parinti duhovnicesti ai Ortodoxiei contemporane, parintele Porfirie (+1991) si cuviosul Paisie Aghioritul (+1994), l-au caracterizat pe parintele Iacov, cel dintai, ca fiind "unul dintre cei mai mari sfinti ai secolului nostru”, iar cel de-al doilea ca avand "harismele Sfantului Ierarh Nectarie de Eghina”.

Parintele Iacov Tsalikis - Viata

Parintele Iacov s-a nascut pe 5 noiembrie 1920, in satul grecesc Libisi din Asia Mica. Nas de botez i-a fost chiar bunicul sau, Gheorghe Cremmida, si a primit numele celuilalt bunic al lui, Iacov Tsalikis din Rodos. Mama fericitului staret Iacov se numea Tudora iar tatal, Stavros. Tatal sau era mai tot timpul plecat, impreuna cu doi ucenici cositorea vase de arama si lucra ca zidar in satele turcesti.

Parintele Iacov Tsalikis

In aceste vremuri tulburi, armata turca lupta din rasputeri sa distruga elementul grecesc din partea apuseana a Asiei Mici. Grecii din Asia Mica doreau autonomie si nu de putine ori aveau loc conflicte armate. Turcii atacau satele grecesti savarsind ucideri in masa. Intr-o astfel de lupta si-a pierdut viata Gheorghe Krelmmida, bunicul lui Iacov, iar Stavros, tatal sau a fost prins de catre turci.

Nu la mult timp dupa aceasta familia Fericitului Iacov - Bunica Despina, Tudora cu cei trei copilasi, cu celelalte surori si cu Kiriac si Vasile - a fost deportata in Grecia, in satul Sfantul Gheorghe. Iacov a cunoscut prima sa dragoste fata de cele sfinte de la bunica Despina si de la mama lui. De la ele a invatat sa respecte pe preoti, sa se roage, sa posteasca, sa-i iubeasca pe oameni.

Cand Stavros si-a regasit familia in satul Sfantul Gheorghe, Iacov se avea 5 ani. Apoi dupa un an, refugiatii au fost mutati in satul Farakla, in nordul regiunii Eubeea. La Farakla micul Iacov a mers la scoala in 1927. Prindea foarte repede lectiile, astfel ca fara nici o greutate a devenit premiant. Nimeni nu il vedeau jucandu-se pe drum, nimeni nu l-a vazut vreodata purtandu-se necuviincios. La scoala, copilasii, mai din nesimtire, mai din ironie, il strigau cateodata "bunicule". Fratele lui, Gheorghe, si unii
care il stiau mai bine, adesea ii spuneau "calugarul".

Parintele Iacov Tsalikis

Deoarece satul nu avea preotul lui, cheile bisericii parohiei Sfantul Gheorghe le avea micul Iacov. La 9 ani micul Iacov a devenit treptat scaparea locuitorilor simpli si saraci - mai mult a refugiatilor. Doctorii erau departe si voiau bani, care nu existau. Parintele Tudose era in alt sat. Dar toti erau incredintati ca inafara de Liturghie, pe celelalte - rugaciuni, exorcisme - le putea face si micul Iacov. Asadar au inceput sa-l cheme ori de cate ori se intampla ceva rau.

In 1933 Iacov a terminat scoala primara si tatal lui l-a luat cu el calfa, ajutor la zidarie. Ajungand mitropolitul Grigorie al Halkidei sa slujeasca la Strafilia - un sat mare de langa Farakla - la praznicul Prea Sfintei Treimi l-a auzit cantand acolo pe micul Iacov. Mitropolitul a fost impresionat, l-a chemat in altar si l-a cunoscut, in aceiasi zi l-a
hirotesit citet.

In 1935, in ajunul Pastelui, Iacov s-a imbolnavit foarte rau. Neavand decat putina ingrijire medicala, se parea ca va muri. Din Libisi adusesera cu ei o iconita a Sfantului Haralambie. In aceasta zi, dupa amiaza, i-a aparut inainte Sfantul Haralambie. I-a vazut mana sa cu manecuta ca ii inseamna pieptul in semnul Crucii. Iacov si-a revenit imediat.

Chilia Parintelui Iacov Tsalikis

Chinuirile bolilor, saracia si faptul de a alerga ici si colo ca sa afle ceva de lucru, nu l-au impiedicat in lucrarea sa launtrica: post aspru, multa rugaciune de noapte, razboi impotriva ispitelor, impreuna cu aceasta il durea mult, foarte mult pentru oameni. Oricine si oriunde i se cerea mana de ajutor, nu spunea nu.

Mama sa a murit in 1942, iar tatal in 1949. De la moartea mamei lui s-a simtit inca si mai mult ocrotitorul sorei lui mai mici, Anastasia. O iubea mult si a ramas in sat mai mult decat ar fi voit, lucrand mult pentru ca ea sa se marite si sa se aseze la casa ei. Avea mare dorire sa devina cat mai devreme monah, dar a intarziat pentru ca mai intai sa o marite pe sora lui.

Sursa: CrestinOrtodox.ro