In cazul lui Ion Iliescu, cred ca au contact doi factori pentru care a fost ales in 1990
1. Factorul intern.
Ion Iliescu a inceput sa fie cunoscut si apreciat de oamenii de rand, când a fost ales președinte al Comitetului de organizare a Asociațiilor Studențești, apoi al Consiliului (martie 1957). Ulterior a devenit șef de secție la CC al PCR (1965), prim-secretar al CC al UTC.
Dar îndeosebi când a indeplinit functiile de vice prim-secretar la comitetul executiv al consiliului popular judetean Timis (1971-1974) si prim-secretar la comitetul executiv al consiliului popular judetean Iasi (1974-1979).
In aceasta calitate, a inceput sa fie cunoscut de oameni, si s-a afirmat ca un om mai putin dogmatic si mai putin inchistat decat altii care au avut acceleasi functii, un om deschis spre dialog.
Cum pe atunci in aceasta functie aveea o putere de decizie destul de mare, a intrat in contact cu multi directori de intreprinderi, directori de IAS-uri, presedinti de CAP-uri, conducatori de unitati, etc!
Dar si multi oameni simpli, care veneau la el pentru rezolvarea unor probleme cotidiene, gaseau intelegere, calm si un ton civilizat in discutii.
2. Factorul extern
Este cert ca Ion Iliescu simpatiza cu programul reformist a lui Mihail Gorbaciov si credea sincer ca perestroika si glasnostul chiar pot reforma sistemul comunist, si crea un fel de socialism cu fata umana- poate dupa modelul primaverii de la Praga din 1968.
Ori pentru asta nu poate fi acuzat Ion Iliescu- multa lume credea la fel in aceea perioada.
Pe de alta parte, numele sau fiind popularizat si de Radio Europa libera, este evident ca si cercurile politice din vestul Europei si din SUA il vedeau pe Iliescu ca un foarte posibil succesor a lui Ceausescu.
Este cert ca Ion Iliescu a fost agreat in 1989 si de catre conducerea URSS si a SUA.
Iar prin faptul ca pe plan intern se bucura de o anumita popularitate, l-a facut sa nu aiba practic contracandidat atunci.
|