Impozitul pe teren agricol în 2016: cum se calculează și ce trebuie să știi pentru a evita penalizările!
http://agrointel.ro/46193/impozit-te...ul-cod-fiscal/
Începând de luni, 11 ianuarie, cele mai multe administrații încep să încaseze impozitul pe 2016, inclusiv impozitul pentru terenurile agricole. Agrointeligența a analizat noul Cod Fiscal și vă spune cât este și cum se calculează anul acesta impozitul pentru suprafețele agricole, dar și ce puteți face pentru a beneficia de reduceri fiscale și pentru a evita penalizările.
Potrivit noului Cod Fiscal, la fel ca și până acum, impozitul pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de Consiliile Locale. Tot prin decizie de Consiliu Local se stabilește și valoarea impozitului pe teren dar cuantumul nu poate să depășească cu mai mult de 50% sumele standard prevăzute de noul Cod Fiscal.
Cum se calculează impozitul pe teren în 2016
În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție, prezentat în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Categoria de folosință Impozit (lei)
1 Teren cu construcții 22 – 31
2 Teren arabil 42 – 50
3 Pășune 20 – 28
4 Fâneață 20 – 28
5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 48 – 55
5.1 Vie până la intrarea pe rod 0
6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 48 – 56
6.1 Livadă până la intrarea pe rod 0
7 Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră, cu excepția celui prevăzut la nr. crt. 7.1 8 – 16
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani și pădure cu rol de protecție 0
8 Teren cu apă, altul decît cel cu amenajări piscicole 1 – 6
8.1 Teren cu amenajări piscicole 26 – 34
9 Drumuri și căi ferate 0
10 Teren neproductiv 0
Rangul localității Coeficientul de corecție
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00
Precizăm că rangul localității este stabilit de legislația în vigoare astfel:
a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanță europeană;
b) rangul I – municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
c) rangul II – municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități;
d) rangul III – orașe;
e) rangul IV – sate reședință de comună;
f) rangul V – sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.
Model de calcul pentru 2 hectare de teren arabil în extravilan, localizat pe raza unui sat reședință de comună (localitate cu rangul IV):
2 (hectare) X 42 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1,10 (rangul) = 92,4 lei
Model de calcul pentru 5 hectare de pășune localizate pe raza unui sat
5 (hectare) X 28 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1 (rangul localității) = 140 lei
*Notă: Puteți solicita primăriei de care aparțineți sau funcționarului de la ghișeu să vă pună la dispoziție sumele adoptate de Consiliul Local pentru fiecare categorie de folosință a terenurilor. Unele autorități locale au afișate aceste informații chiar și pe site.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, pentru suprafața care depășește 400 m2 , impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de mai jos iar acest rezultat se înmulțește cu coeficientul de corecție (același ca și pentru terenul extravilan).
Nr. crt. Zona
Categoria de folosință
A B C D
1 Teren arabil 28 21 19 15
2 Pășune 21 19 15 13
3 Fâneață 21 19 15 13
4 Vie 46 35 28 19
5 Livadă 53 46 35 28
6 Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră 28 21 19 15
7 Teren cu ape 15 13 8 0
8 Teren neproductiv 0 0 0 0
Cine plătește impozitul pe teren
Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligația să depună o nouă declarație de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competență se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, și datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deține dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.
Dacă încadrarea terenului în funcție de rangul localității și zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situații începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.
În cazul terenului care este deținut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părțile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.
Impozitul pe teren se plătește anual, în două tranșe egale
Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv. ”Pentru plata cu anticipație a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificație de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului București, această atribuție revine Consiliului General al Municipiului București. Impozitul pe teren, datorat aceluiași buget local de către contribuabili, persoane fizice și juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plătește integral până la primul termen de plată”, se arată în Codul Fiscal.
Sunt scutiți de la plata impozitului doar fermierii care dețin terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricții de utilizare sau terenuri care au fost afectate de calamități naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.
Scutirea de impozit pentru terenul agricol pentru fermierii afectați de secetă, o idee primită bine de agricultori
O mare parte dintre fermieri au sperat că vor fi scutiți de la plata impozitului pe teren dacă au suferit pagube survenite în urma secetei din 2015. ”Ar trebuie să existe o scutire pentru că dacă fermierul a avut numai pierderi atunci automat trebuie să existe măcar o reducere de 50 la sută. Și în 2016 se anunță un an agricol cu probleme. Dar fermierul nu este întrebat dacă are sau nu bani, el trebuie să plătească dările către stat indiferent de pierderile pe care le-a suferit, ceea ce nu este tocmai în regulă”, ne-a declarat Cristian Lungu, fermier din comuna Dascălu, județul Ilfov.
Și Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale este de părere că fermierii afectați de calamități naturale ar trebui scutiți pe impozitul pe terenul agricol. După cum se știe, județul Mehedinți, unde Stroescu face și agricultură a fost unul dintre cele mai lovite de secetă în 2015. ”Autoritățile locale ar trebuie să aibă în vedere acest lucru mai ales după un an catastrofal. Măcar o parte din impozitare iar acolo unde au existat suprafețe calamitate 100 la sută, fermierul să fie scutit în totalitate de la impozit, ca să poată să își revinsă și să reia ciclul de producție”, ne-a explicat Stroescu.
Președintele Asociației Producătorilor Agricolo ARAGRA 2008 – Arad, ing. Ioan Andru este de părere însă că cele două, impozitarea și calamitățile, nu au niciun punct comun astfel că fermierii ar trebuie să plătească dările către stat indiferent de cum a fosta nul agricol. ”Eu nu cred că se corelează cele două, impozitul datorat pe teren cu calamitățile. Eu am și renunțat la dosarul pentru despăgubiri deoarece comisia nu cred că a avut o competență legală să facă constatările. În opinia mea a fost mai mult o măsură electorală și mai puțin una care să ajute fermierii. Dar și în aceste condiții nu cred că trebuie asociată calamitatea cu scutirea de impozit pe utilaje sau teren”, ne-a explicat fermierul arădean.