Citat:
În prealabil postat de iuliu46
"Educatia sexuala" se introduce in scoli din doua motive : Sa-i deprinda pe cei care vor veni cu ideea de "a face sex" si sa promoveze aberatiile sexuale ca fiind normale.
|
Daca e asa cum spui (pe ce te bazezi?), atunci gasesc ca e foarte rau.
Totusi eu sper ca, in actuala lume bombardata de nenumarate forme de stimulare a sexualitatii (vezi media!), vor fi oameni care sa ajute pe copii si pe tineri sa introduca putina ordine in amalgamul asta zapacitor.
Iuliu, revenind la putina psihologie, as vrea sa iti reamintesc banalul fapt ca un sistem psihic omenesc nu poate functiona daca nu detine cateva mecanisme si abilitati antiredundante.
Acestea se dobandesc prin invatare.
Unul din sensurile educatiei este sa aduca ordine, acolo unde e dezordine. Sa dezvolte capacitati de a construi, de a da sens noianului de stimulari.
Facem educatie pentru a aduce un plus de ordine in mintea copiilor, pentru a dezvolta capacitati de a face fata stimularilor, pentru a selecta, tria, ordona, valoriza.
Facem educatie pentru a invata pe copii cum sa opereze, cum sa reflecteze la ceea ce au ordonat deja, cum sa anticipeze cursul lucrurilor, cum sa traiasca intr-o lume coerenta, iar nu in haos.
Eu cred ca, macar in principiu, progamul de educatie sexuala e binevenit, e necesar deoarece lumea tinde sa devina tot mai haotica, mai impulsiva, si totodata mai mecanicista, mai depersonalizata.
Copiii au nevoie de o ordine buna, pe care sa invete sa o produca si sa o mentina ei insisi inlauntrul lor si in relatiile dintre ei. Asta, insa, se invata! Nu se naste nimeni gata educat in privinta gestionarii stimularilor, care de care mai intense si mai perverse, asa cum e in lumea de azi.
Nu, nu cred ca scoala vrea sa ii invete pe copii sa faca sex, asa, de-anboulea si de placere.
Asta e un gand urat, sa ma ierti.
Eu pun gandul bun inainte, in baza experientei mele de elev, profesor si parinte si spun ca discreditarea programelor propuse de MEN si sustinute de Presedinte e un lucru imprudent, pripit si, nu in ultimul rand, mult prea romanesc...
Iar suspiciunea paranoida, imbibata de anxietati si de nostalgii, nu e cea mai buna modalitate de a aborda o hotarare a unui minister si un cuvant al Presedintelui. Sunt si alte feluri de a intra in dialog cu mai-marii. Unul dintre ele este informarea prealabila, temeinica.