Jonnyw, ceea ce ne separa pe noi, din cate inteleg, e perceptia asupra fenomenelor reale care fac parte din educatie.
Tu vii si prezinti o serie de reflectii ale unor cugetatori... Niste concluzii cu rol de reper, de acord, al unor oameni patiti. Foarte bine!
Iar eu atrag atentia asupra procesului! Viata unui copil e un proces permanent, in fiece zi si in fiece moment el intelege intr-un fel sau altul ceea ce i se intampla.
Ca urmare, ceea ce postezi tu e o privire din avion, ca o umbrela gigantica, peste mii si mii de oameni tineri care au nevoie de o orientare precisa, uneori clipa de clipa.
Faci o filosofie prea inalta si prea desprinsa de micile si semnificativele fapte ale zilei copilului!
Educatia, colegule, este un proces condus.
Nu lasam viata copiluluui la intamplare, ca sa facem apoi filosofie sterila si inaltator-bombastica.
Cui ii pasa de inalte lectii morale ale nu stiu carui pedofil ori pornofil, cand fiece copil din lumea asta larga are nevoie acum, concret, de o ascultare atenta si competenta si de o indrumare?
A educa este nu doar o nobila vocatie si profesiune. este, mai intai, o datorie! Ea raspunde unei nevoi umane gemerale. Fiecare om are nevoie sa fie asistat in momentele importante ale vietii lui. Pentru aceasta iar nu pentru altceva noi avem mereu educatori, invatatori, profesori, psihologi, duhovnici.
A indeparta pe educator de langa copil e o crima. Dupa cum, a lasa educatori nepotriviti langa copil, iarasi este o crima.
In concluzie, educatia sexuala trebuie sa fie facuta si anume de oameni potriviti care stiu si pot sa il ajute pe copil sa faca o serie de achizitii. Copilul trebuie sa fie ajutat sa cunoasca, sa inteleaga, sa discearna, sa rezolve, sa ationeze in mod sanatos si bineplacut naturii lui omenesti si a celorlalti semeni si lui Dumnezeu.
E decisiv sa ne concentram asupra responsabilitatii de educatori ai copiilor in toate aspectele vietii lor. Intrebarea e: suntem folositori si eficienti? Ne pricepem sa ajutam pe copii in aventura vietii si a devenirii intru Fiinta? Avem capacitatea/abilitatile de a-i asista permanent si de a ii sprijini sa treaca peste dilemele fiecarei etape a vietii? Suntem, astfel bineplacuti Domnului in orice clipa?
Pozitia voastra vis-avis de sexualitate, asa cum a fost prezentata aici, este pentru mine dezamagitoare. Ma asteptam la discuti focalizate, pe nenumarate amanunte ale procesului educativ, iar nu la gargara filosoficeasca de doi bani, sterila, sexo-fobica si pseudo-duhovniceasca.
Viata unui copil sanatos nu merita scufundata in pudibonderii falimentare si in rusinisme de virginele nefericite. Viata copilului trebuie ancorata pe experiente bine conduse. dar asta e o arta grea... Inteleg, cum sa nu... Eu insumi ma poticnesc desori.
Dar ma implic, totusi! Imi asum riscul inevitabil.
Nu ma fac ca ploua, cu un aer de pios sfintisor care condamna natura umana (cu tot cu sexualitatea ei, asa cum e ea traita progresiv de copil si de tanar), precum este ea, sarmana, dupa Cadere.........
|