[ioan67]

In Scriptura nu se vorbeste despre vreo creatie perfecta. Zice ca dupa ce Dumnezeu a facut lucrurile a vazut ca erau bune. Nu perfecte.
Bune, in raport cu Voia si Dreptatea Lui.

Scopul lui Dumnezeu nu pare sa fie alcatuirea nu stiu carei perfectiuni, a nu stiu carui lucru sau fiinta caruia sa nu-i lipseasca nimic, in mod absolut. Dumnezeu nu da semn ca ar vrea sa faca vreun lucru suficient lui insusi. Dimpotriva, voieste o lume care sa traiasca si sa se desavarseasca prin El, in relatie de iubire jertfelnica, nu prin completitudinea proprie. Absolutul nu e o insusire a Creatiei, ci a Creatorului. Care si El, insa, este in Unitate Treimica desertindu-Se.

Deci ideea care te preocupa mai sus, aceea a unei "creatii perfecte", nu pare a fi in acord cu Voia lui Dumnezeu. Ca urmare, argumentul adus de tine privind existenta simultana a raiului si a iadului e din capul locului strain de Dumnezeu asa cum S-a revelat El oamenilor.

*
Pe de alta parte, omul e cocreator cu Dumnezeu. Isi creeaza propriul iad, atunci cand traieste rupt de Dumnezeu, pacatuind. Iadul nu face parte din Creatie, ci e un adaos lasat sa fie prin exercitarea libertatii omului. Apare ca o consecinta a pacatului primilor oameni.
Nebunica i-a zis serpisorului: vrei sa ne amagim nitel, cat nu e Tata pe aici si barbatu ala prost e plecat dupa melci? Hai sa facem nitelus iad, vrei mai degetel lunecos si istet? Si s-au facut.
Ce treaba avea Dumnezeu cu nebuniile Evei si cu toropeala lasa a lui Adam?