Citat:
|
În prealabil postat de costel
As indrazni sa spun ca locul unde Hristos se simte cel mai bine este omul. Iar pe acest forum eu am intalnit oameni in care Hristos Si-a facut salas. De ce sa nu ma bucur si eu de bucuriile pe care ei le traiesc? De ce sa nu cunosc si alte persoane? Doar pentru ca-i un forum? A spune ca forum-ul inlocuieste Biserica este una din cele mai mari erori. Dar a spune ca omul care traieste viata din Biserica si reuseste, pe cat ii este cu putinta, sa o dea si altora e unul din lucrurile cele mai vii. Nu uitati ca viata dumnezeiasca din noi creste pe masura ce o impartasim si altora si saraceste pe masura ce o tinem doar pentru noi. Iar impartasirea acesta nu trebuie sa cunoasca granite.
|
bine zici: Hristos se odihneste in om... NU IN NET...
Zicea ancah ca prin acest forum a ajuns sa aiba cunotinte teologice mai mari... Fara suparare???... dar eu dau doi bani pe cunostinte teologice. Arie era episcop si a fost anatemizat ( si ala stia teologie nu gluma). Mie tot imi vine in cap imaginea aia din Acatistul Maicii Domnului Portarita. O vaduva simpla a fost intampinata de niste soldati romani care au vrut sa distruga icoana pe care o avea iar femeia a aruncat icoana in apa ca sa o salveze. Oare cate teologie stia? ??? De fapt ea stia adevarata teologie ( theos = Dumnezeu, logos = stiinta adica stiinta despre Dumnezeu ). II o chestia pe care se cam uita: Doamne-Doamne nu e un obiect de studia ci o Persoana care cauta iubire.
Iertati-mi tonul mai polemic ca m-am cam aprins in discutiile astea:D . Chestia e ca inainte citeam foarte multe carti de teologie si duhovnicesti; le mancam una dupa alta. Acum nu ma prea intereseaza atat sa citesc carti cat sa implinesc ce scrie acolo si sa Il simt pe Dumnezeu. O ironie traim acum: literatura ortodoxa e la apogeu pe cand trairea autentica e destul de slaba. Eu cam asta vreau sa zic cu acest forum: sunt foarte multe discutii teologice care nu isi au rostul. Ok, sunt de acord cu unele discutii ziditoare sau cand povestesc unii ceva ce au citit frumos de tot ( citisem despre mama Par Sava de la manastirea Pecerska cum si-a crescut copiii. Cand facea cineva o nazbatie il punea pe copil la colt iar femeia mergea in camera cu icoane si se ruga cu lacrimi: "Maica Sfanta, eu i-am pedepsit dar nu ii pot schimba. Fa tu ce poti" - sau ceva de genul asta. Iar copilul uneori pleca si isi vedea mama plangand si atunci venea langa mama lui isi cerea iertare si se rugau impreuna ) pentru ca la cine nu ii place sa citeasca ce e frumos? Dar de aici la a fi mai teologi decat profesorii de teologie... Nu stiu dar nu mi sa pare potrivit.
Maica Domnului sa ne apere!