Forum Crestin Ortodox - View Single Post - Despre istoria Basarabiei si perspectiva unirii Republicii Moldova cu Romania

Florinvs · #6 31.08.2016, 11:20:23

Dar sa revenim la istoria Basarabiei, si in cele ce urmeaza voi arata si voi demonstra ca unirea Basarabiei cu tara-mama Romania s-a facut in anul 1918, pe baza vointei liber exprimate a populatiei din Basarabia, si a fost un proces firesc, de formarea a statului national-unitar roman, in frontierele sale firesti.

Aceasta s-a facut pe baza principiului nationalitatilor, sustinut si de presedintele SUA de atunci Woodrow Wilson, dar si pe baza proclamarii dreptului la autodeterminare a popoarelor asuprite din fostului Imperiu Tarist, proclamat chiar de V.I.Lenin.

După Revolutia din Februarie 1917 si prabusirea regimului tarist, în Basarabia au fost convocate numeroase adunări si congrese ale reprezentantilor diferitelor clase sociale sau organizatii profesionale pentru discutarea viitorului tării. În perioada 6 si 7 februarie 1917 , a fost convocat un congres al reprezentantilor locuitorilor de la sate, care a votat o moČiune care a cerut autonomia si formarea unei adunări legislative. Au urmat alte congrese: ale clerului, învătătorilor si ale soldaČilor, cu toate cerând autonomia pentru fosta gubernie.

În aprile 1917, a fost creat Partidul National Moldovenesc, sub presedintia lui Vasile Stroescu, printre membrii de frunte aflându-se Paul Gore, Vladimir Herta, Pantelimon Halippa si Onisifor Ghibu. Partidul, care milita la începuturile sale pentru autonomia Basarabiei, avea ca organ de presă ziarul Cuvânt moldovenesc, la aparitia căruia a avut o importantă contributie un număr de refugiati din Transilvania si Bucovina.

Pe 16 iulie 1917, comitetul central ostăsesc din Chisinău a hotărât crearea unui consiliu al provinciei (după modelul sovietelor), care avea să emită o Propunere de lege pentru autonomie natională si teritorială. Pe 4 septembrie, acest comitet publica propriul său ziar, Soldatul român, avându-l ca director pe Iorgu Tudor.

În acelasi timp, Adunarea Natională Ucrainiană decreta că Basarabia este parte a Ucrainei, ceea ce a dus la solicitarea de către moldoveni a protectiei Guvernului provizoriu rus de la Petrograd.

În perioada 23 si 27 octombrie 1917, consiliul ostăsesc a proclamat autonomia Basarabiei si formarea Sfatului Tării ca organ legislativ. Au fost alesi 44 de deputati din rândurile soldatilor, 36 de deputati din partea tăranilor, 58 de deputati fiind alesi de comisiile comunale si ale tinuturilor si de asociatiile profesionale. Din totalul de 156 deputati, 105 erau romani, 15 ucrainieni, 14 evrei, 7 rusi, 2 germani, 2 bulgari, 8 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean si 1 grec.

Prima sedintă a Sfatului Tării a avut loc la data de 21 noiembrie/4 decembrie 1917 si a fost ales ca presedinte Ion Inculet. În decursul existentei sale, Sfatul Tării s-a întrunit în două sesiuni (cu 83 de sedinte plenare si două sedinte particulare). Prima sesiune a fost pregătită de Biroul de organizare al Sfatului Čării Či s-a desfăČurat în perioada 21 noiembrie 1917 - 28 mai 1918.

Aflată în retragere prin Basarabia, fosta armata tarista (in plin proces de descompunere) a început să jefuiască, să violeze si să omoare populatia civilă băstinasă, fruntatii basarabeni fiind asasinati de către organizatiile comuniste.

In aceste conditii, pentru restabilirea ordinii si linistii publice, pentru asigurarea securitatii si vietii locuitorilor din Basarabia (indiferent de etnia acestora) si a recoltelor si averii acestor locuitori, Sfatul Tarii (organ reprezentativ al populatiei din Basarabia), decide sa solicite ajutorul armatei romane si a guvernului roman (aflat la Iasi).

În aceste conditii la 22 decembrie 1917, Sfatul Tării a cerut guvernului român aflat la Iasi să trimită armata să restabilească ordinea. Trupele aliate, conduse de generalii Brosteanu (român) si Berthelot (francez) au trecut Prutul în ziua de 10 ianuarie 1918 reusind eliberarea Chisinăului de jefuitori la 9-16 ianuarie 1918 pentru ca în câteva zile să elibereze complet Basarabia.

Din pacate acest act just si demn din partea Romaniei nu a fost apreciat la adevarata sa valoarea de catre guvernul sovietic, acesta întrerupând relatiile diplomatice cu Romania si sechestrând tezaurul romanesc.
Desi hotararile Sfatului tarii de la Chisinau fusesera adoptate in spiritul principiului autodeterminarii popoarelor asuprite din fostul Imperiu Tarist (principiu proclamat chiar de V.I.Lenin la nivel teoretic), si desi Romania nu s-a amestecat in razboiul civil din Rusia si nici nu a participat la interventia militara aliata antisovietica, Rusia sovietica si apoi URSS, in intreaga perioada interbelica, a adoptat o atitudine dusmanoasa fata de Romania Mare.

Până la sedinta din 27 martie 1918 a Sfatului Tării, comitetele tinuturilor din Bălti, Soroca si Orhei au fost consultate în privinta Unirii cu Regatul României. Pe 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Tării a votat în favoarea Unirii cu România cu următoarele conditii:

-Sfatul Tării urma să ducă la bun sfârsit o reformă agrară, care trebuia să fie acceptată fără obiectiuni de guvernul român;

-Basarabia avea să rămână autonomă, având să aibă propriul său organ legislativ, Sfatul Tării, ales prin vot democratic;

-Sfatul Tării avea să voteze bugetul local, urma să controleze consiliile zemstvelor si oraselor si avea să numească functionarii administratiei locale;

-Recrutările aveau să fie făcute pe baze teritoriale;

-Legile locale si forma de administrare puteau fi schimbate numai cu acordul reprezentantilor locali;

-Drepturile minoritătilor urmau să fie garantate prin lege si respectate în statul român;

-Doi reprezentanti ai Basarabiei aveau să facă parte din guvernul central român;

-Basarabia urma să trimită în Parlameantul României un număr de deputati proportional cu populatia regiunii;

-Toate alegerile aveau să fie organizate pe baze democratice, urmând să se bazeze pe votul direct, egal, secret si universal;

-Noua Constitutie urma să garanteze libertatea cuvântului si a religiei;

-Urma să fie proclamată o amnistie pentru toate persoanele care comiseseră infratiuni politice în timpul revolutiei.

-Din cei 135 de deputati prezenti, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abtinut, 13 deputati fiind absenti . Citirea rezultatului a fost însotită de aplauze furtunoase si strigăte entuziaste Trăiască Unirea cu România!

După ce la data de 2 aprilie 1918, Ion Inculet si-a dat demisia din conducerea Sfatului Tării, fiind numit ca ministru fără portofoliu pentru Basarabia, a fost numit ca presedinte al Sfatului Čării omul politic Constantin Stere (2 aprilie 1918 - 25 noiembrie 1918) si apoi Pantelimon Halippa (25-27 noiembrie 1918).

Cea de-a doua sesiune a Sfatului Tării si-a tinut lucrările între 25-27 noiembrie 1918. După aprobarea reformei agrare pentru Basarabia în noiembrie 1918, Sfatul Tării a votat o motiune prin care aproba unirea fără conditii cu România, exprimându-si încrederea în viitorul democratic al noului stat, în care nu mai era nevoie de o protectie specială pentru Basarabia. La data de 27 noiembrie 1918, Sfatul Tării s-a autodizolvat.

În toamna anului 1919, au fost convocate alegeri parlamentare în Basarabia. Au fost alesi 90 de deputati si 35 de senatori. Pe 20 decembrie 1919, acestia au votat, alături de reprezentantii altor regiuni românesti, ratificarea Actelor Unirii aprobate de Sfatul Tării, de Congresul National din Transilvania si de Congresul National din Bucovina.

Timp de 22 da ani, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil rus, de tragediile colectivizării, ale Holodomorului, ale terorii rosii dezlăntuită de Ceka-GPU-NKVD si ale deportărilor către Gulag. Aceasta era întocmai scopul Sfatului Tării, inclusiv al delegatilor rusi sau ucraineni care au votat Unirea.