[Ion Pop]

…La recensământul din 1910, în satele valahe au locuit 2400 de persoane. De atunci numărul locuitorilor s’a redus cu o treime. Regresul se datorează în primul rând prin asimilare, adică germanizare, care nici prin politica austricaă binevoitoare, nu poate fi oprită. Apoi prin mutarea unora la oraşe, în special la Viena, precum şi ca o urmare a scăderii natalităţii în întreaga ţară, la care şi familiile de valahi cu mai mult de doi copii, sunt o raritate…
…În anul 1951 70% din populaţia valahă s-a ocupat cu agricultura.
…Întrucât terenurile, în cele mai multe cazuri, nu pot asigura nici existenţa unor familii ţărăneşti mici, tot mai mulţi valahi caută lucru în alte părţi, mai ales la Viena, unde pleacă luni dimineaţa şi se reîntorc vineri seara, iar concediul anual şi-l iau pentru a strânge recolta. Cooperări, între gospodării, sunt aproape necunoscute.
…Limba lor Valahă o folosesc doar în case şi în sat, sau între satele valahe. Este o limbă a ţăranilor, care nu a fost folosită niciodată în scris. În toate cazurile când Limba Valahă nu este suficientă, sau în relaţii cu alte populaţii, sau autorităţi, se folosesc limbile Croată, Maghiară sau germană… Pentru Valahi Limba Croată este de importanţă pentru:
-comunicaţii cu croaţii ne valahi
-în biserică pentru liturghie, predică şi spovedanie
-în şcoală pentru învăţământ croat în şcoala primară
-în citirea publicaţiilor croate în Burgenland
Limba Croată este încă puţin răspândită în Austria şi ca atare şi folosirea ei este redusă la minoritatea croată din Burgenland.
…Limba Maghiară este exclusă ca limbă de comunicaţie întrucât populaţia maghiară, din această regiune, s’a redus la un număr neînsemnat. În trecut a avut importanţă pentru valahi ca:
-limbă a stăpânilor
-limbă oficială şi de stat, până în anul 1920.
-limbă pentru predare în şcoli, mai ales din anii 1875-90
-azi o vorbesc bătrânii când vor să nu înţeleagă tinerii
-este limba timpurilor bune de altădată
Limba Germană este pur şi simplu limba de uz general, care se foloseşte ca:
-limbă de comunicare cu germanii din sat.
-limbă de comunicare cu localităţile germane.
-limba oficială şi de stat, din anul 1920.
-în anumite împrejurări şi la biserică
-în şcoală, în clasele primare, pe lângă cea croată şi în continuare în toate clasele şi şcolile
-în filme în ziare, radio, televiziune
-la locul de muncă a celor care nu sunt ocupaţi cu cu agricultura…
Menţionarea valahilor în documente istorice:
Cea mai veche indicaţie despre valahii din Burgenlandul de sud, este legată de denumirea maghiară a satului Spitzzecken. Din anul 1614 în actele Komitatului, satul nu mai este menţionat Uiszek ci Olah-Cziklin ceace înseamnă Zicken-ul Valah.
În anul 1650 groful Adem Batthyany, dă o ordonanţă pentru noii colonişti, sosiţi la Podler, în care document aceştia sunt denumiţi Valahi. El acordă, prin aceasta, coloniştilor scutire de impozite pe 3 ani, în care timp el aşteaptă ca noii colonişti să-şi consturiască casele lor şi pretinde ca în satelel noi să se mute numai Valahi şi nu şi supuşi de odinioară şi stabileşte, în plus, pentru cei colonizaţi la Podler, aceleaşi libertăţi, de cari s’au bucurat Valahi deja colonizaţi la Podler, aceleaşi libertăţi, de cari s’au bucurat Valahi deja colonizaţi până atunci. Documentul denumeşte pe noii colonişti, dela Podler, în mod precis „Olahok” ceace înseamnă Valahi ca şi pe conaţionalii lor sosiţi mai înainte în satele din împrejurimi.
Referitor la libertăţile Valahilor din Althodis, posedăm un aşa numit act de eliberare scris în limba maghiară veche, la 10 Iulie 1667 la Gussing, de către groful Paul Batthyany, în care se menţionează că Valahi, cari locuesc în satele din jurul localităţilor Schlaining şi Rechnitz, datorează, mai puţine impozite şi servitute, decât ceilalţi supuşi al stăpânului. Ei trebuie să facă cerviciu sub arme, atât la porţile castelelor cât şi în alte părţi.Este menţionat însp că, deaceia ei nu sunt împovăraţi cu clacă şi dări ca şi ceilalţi şărani… Ei sunt însă ameninţaţi că în cazul că ei nu se vor conforma, imediat, dispoziţiilor judecătoreşti şi temnicierilor, dela cele ldouă castele ale sale, Schlaining şi Rechnitz, de a presta serviciul sub arme, la porţi sau în alte părţi, acest act de eliberare va fi nimicit.
Într’un document de mai târziu, din anul 1768, redactat de judecătorul de tribunal secret, Johan Hosatius, comisar Imperial Regal, trimis în interesul acestor Valahi, de a verifica personal, libertăţile lor, a stabilit atunci drepturile acestor croaţi-valahi, după cum urmează:
1.Ei au dreptul, privilegiat, ca la toate ocaziile şi nevoile să facă serviciul sub armă.
2.Când atăpânul e în castel, ei trebuie să stea de pază.
3.Ei trebue să ducă scrisorile, dela un stăpân la altul.
4.Să tundă oile stăpânului de două ori pe an.
5.Fiecare Valah trebue să cosească o zi otavă.
6.Pentru fiecare „sfert de gospodărie” să plătească anual suma de 1 Florint şi 05 creiţari, în numerar…
Acest document se găseşte în arhiva castelului Gussig.
…Cu toate că Valahii locuesc strâns împreună, totuşiu nu posedă cunoştiinţa de grup… aceasta şi pentrucă, în comparaţie cu germanii, maghiarii şi ceilalţi croaţi, ei sunt în număr redus, iar satele lor sunt mici şi neînsemnate, singur Weiden este comună şi are parohie, aşa că este de înţeles dece ei nu s’au exprimat niciodată în scris şi deci nici la activitatea culturală a Burgenlandu-lui nu au nbici o participare. Singurele dovezi ale existenţei lor de 350 de ani în noua lor patrie, o constituie, unele documente ale stăpânilor lor precum şi o colecţie de 46 de câtece populare, în acest dialect, culese de către Kurelac Fran, în satlel Weiden, Spizzicken, Mochmeierhof, Parapatitsch şi Podler şi Publicare la Zagreb în anul 1871…
…Întrucât din analizarea modificării vocalelor şi a consoanelor, din dialectul lor, pot fi comparate numai cu cele din Dalmaţia celor din westul Harţegowinei, din jurul localităţilor Ljubiski se deduce că vechea lor patrie nu a fost Bosnia…
…Este greu de reconstituit, vecinii şi rudele Valahilor de înainte de marea lor migraţiune… În orice caz e sigur că au fost influenţaţi mai puţin de către neslavi decât de slavi…
…În Jugoslaviea nu există azi nici un dialect absolut identic cu al acestor Valahi, spre a se putea determina eventuala lor patrie de origine. Totuşi trei dialecte se aseamănă întrucâtva, cu cel al acestor Valahi, cel dela Polica, din instula Hrvar, cel din insula Brac, şi cel din Istria de sud, dela Premantura…
Unele teorii apupra originii şi migraţiunii.

Teoria „română”

https://astraromana.wordpress.com/20...ha-in-austria/