ANCORA, Sf. Tihon din Zadonsk
"Știi tu oare, creștine, ce fac marinarii în timpul unei furtuni cumplite? Nemaiavând nădejde de scăpare, ei aruncă ancora în adâncul mării și o înțepenesc în pământ, pentru ca în acest chip să poată salva corabia și pe ei dimpreună cu ea; și astfel scapă de la înec. Urmând întocmai pilda acelor corăbieri, așa li se cuvine să facă și creștinilor care umblă pe marea lumii acesteia, fiind purtați de corabia Sfintei Biserici. Atunci când satana ridică asupra lor furtuna ispitelor, nevoilor și nenorocirilor, ei trebuie să lepede toată nădejdea omenească și să alerge la Dumnezeu, întărindu-și în dragostea Lui inimile zdruncinate și răvășite. Oare nu de la iubirea lui Dumnezeu vrea să-i îndepărteze pe ei vrăjmașul și să-i înece în adâncul păcatelor și al fărădelegilor? Întru dragostea Domnului li se cuvine să-și întărească atunci corăbioara inimii lor.
Sfântul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu în împrejurările vieții de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, București, 2011, p. 131.
Sursa:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|