Prezint evolutia RSS Moldovenesti dupa 1956, asa cum a fost ea, cu bune si rele.
In privinta agriculturii, colectivizarea a fost pusă în aplicare între 1949 și 1950, deși încercări au fost efectuate mai devreme încă din 1946. În acest timp, o foamete de mare amploare s-a produs: unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au murit de foame și boli între decembrie 1946 și august 1947, alții pun cifra la 216.000, la aceștia se mai adaugă alți 350.000 care au fost afectați de malnutriție, dar care au supraviețuit. Nu există suficiente dovezi că aceasta foamete a fost cauzată sau planificată de către sovietici și îndreptate împotriva celui mai mare grup etnic care trăia în mediul rural (românii). Cauza principală a fost rechiziționarea de cantități mari de produse agricole de către sovietici, dar a fost favorizat de asemenea, de secetă, de întreruperile provocate de război și colectivizare.
În contextul accentuării foametei, la sfârșitul anului 1946 – începutul lui 1947, a sporit numărul celor care decid să treacă Prutul. Urmare a acestui fenomen, șeful Detașamentului 22 de grăniceri, colonelul Vladimir Pavlovici Așahmanov, dă ordin subalternilor săi, la telefon și la adunări, să fie necruțători față de cei care vor încerca să treacă frontiera. În privința celor prinși, Așahmanov ordonă ca aceștia să fie executați pe loc, iar față de cei care reușesc să treacă Prutul – să fie urmăriți pe teritoriul României și, în caz că nu vor putea pune mâna pe ei, să fie împușcați.
Dupa 1960, este adevarat ca s-au facut si in RSS Moldoveneasca lucrari importante privind modernizarea agriculturii, prin irigatii, mecanizare, utilizarea ingrasamintelor chimice, constructia de complexe zootehnice si a fabricilor de prelucrare a produselor agricole.
Cu tractoare produse la Chisinau sau Harkov in special si cu combine agricole produse la Rostov pe Don, s-a mecanizat in mare parte agricultura.
In plus , cererea imensa de produse agricole din RSS Moldoveneasca (nu numai vinurile, dar si alte produse precum: uleiul, zaharul, legumele si fructele, lactatele, etc) in URSS a dus la practicarea unei agriculturi intensive, pe mari suprafete, compacte.
Astfel, de la inceputul anilor 1960, aprovizionarea cu produse alimentare in RSS Moldoveneasca devine destul de buna, in orice caz mult mai buna decat in alte zone a URSS. A fost unul din multele motive pentru care multi cetateni de etnie rusa sau ucraineana veneau sa se stabileasca in RSS Moldoveneasca.
In 1987 cand am fost prima data in vizita la neamuri la Chisinau si Soroca, in piata la Soroca carnea si lactatele erau din abundenta, fara nici un fel de restrictii sau cozi, pe cand in Romania in multe orase trebuia atunci sa stai la coada , sa te trezesti cu noaptea in cap sa prinzi rand, etc!
In plus, pretul alimentelor era foarte ieftin, chiar comparativ cu salariile de atunci din RSS Moldoveneasca.
Un alt aspect pozitiv a fost faptul ca in RSS Moldoveneasca, colhozurilor li s-a lasat mai multa libertate de actiune. Astfel, spre deosebire de Romania (unde prelucrarea carnii si a laptelui a fost concentrata in mediul urban, prin intermediul IRIC si ICIL), in RSS Moldoveneasca, multe colhozuri si-au infiintat propriile sectii de prelucrare a laptelui si a carnii.
Acest fapt a avut ca efecte: dezvoltarea si consolidarea colhozurilor respective, stabilizarea fortei de munca calificate in mediul rural, evitarea exodului de la sat la oras dar si dezvoltarea localitatilor respective.
Totusi, asta nu inseamna ca nu existau si aspecte negative in agricultura din RSS Moldoveneasca
-Cele mai mari suprafete irigate erau situate in stanga Nistrului
-Practicarea monoculturii perioade lungi de timp ducea la eroziunea solului
-In optica organelor unionale, agricultura era domeniul principal in care "trebuiau indrumati" sa lucreze romanii din teritoriile ocupate de URSS. Motivatia acestei politici rezida in faptul ca in agricultura salariile si retributiile erau mai mici decat in alte ramuri a economiei, dar si faptul ca si prin aceasta organele unionale cautau ca romanii sa aibe acces la muncile mai prost platite.
Fara a specula, daca prin aceasta autoritatile sovietice au cautat sa aduca atingere prestigiului sau sa-i denigreze pe romanii din teritoriile ocupate de catre URSS, pana la urma viata s-a razbunat pe promotorii unor asemenea conceptii!
Singura ramura economica care a asigurat- de bine de rau- o anumita stabilitate economiei din RSS Moldoveneasca, a fost agricultura! Tot agricultura a fost singura ramura economica din RSS Moldoveneasca, care a atins si un nivel european.
Dintre produsele agricole din RSS Moldoveneasca, larg apreciate in Europa si in lume, putem aminti: vinurile de Cricova, dulciurile si bomboanele "Bucuria", sucurile naturale din fructe "Alfa-Nistru" (produse la Soroca), branzeturile, etc.
|