[vsovi]

Anafora ajunsă în mîna şi în grija credinciosului capătă cu timpul din credinţa celui care o deţine. Dacă se face prea amară sau capătă mucegai sau se face mai tare ca pietrele sau dacă se face dulce ca mierea... sau dacă devine prea sfărmicioasă sau se preschimbă în ce ştiu eu ce alte posibilităţi atunci asta se datorează exclusiv credinţei celui ce o deţine şi o are în grijă. Practic mai-marele doar s-a rugat pentru a căpăta bucatele (pîinea, apa, untdelemnul şi vinul) cît mai mult HAR. După ce a fost ea împărţită credincioşilor doar de tine depinde cum se va transforma.

Aşa îţi poţi cerceta simplu dacă te afli în dreapta credinţă: Laşi anafora la loc uscat, curat şi înalt şi aşa cum se face ea în timp de o lună sau de o săptămînă aşa este şi credinţa casei tale.

Cînd eşti în dreapta credinţă ea se împietreşte uşor şi devine un pic sfărmicioasă şi dulce ca mierea. O singură bucăţică te satură şi-ţi face viaţa un RAI.

Cînd păcătuieşti şi eşti necredincios ea devine amară.
Cînd devi prea pilos şi prea profitor ea capătă mucegai, uneori alb, alteori negru, alteori verde. Cînd devine prea sfărmicioasă şi amară atunci poate că eşti cam prea risipitor, prea lumesc, prea egoist.

Eu aşa am observat şi aşa am tras concluziile. Dacă mă înşel şi e doar o superstiţie absurdă lansată de mine, atunci îmi cer iertare. Dar minunile astea se întîmplă tot timpul.

Am păţit că transformările sunt reversibile, astfel că după ce a fost dulce a devenit amară sau după ce a fost amară a devenit dulce sau după ce a fost iar dulce a prins mucegai. Chiar şi mucegaiul moare şi devine aşa ca o pudră verde care cade de pe anafură.

Deci depinde de tine în mare măsură gustul anafurii pusă la păstrare peste săptămînă. Şi gustul respectiv e ca o pildă şi o mustrare la adresa credinţei tale.

''Voi sunteţi sarea pămîntului''... dar ''Dacă sarea-şi pierde gustul atunci nu mai rămîne decît să fie aruncată afară ca să fie călcată în picioare, în copitele cailor.''

Anafura este o formă de a te umple de HAR.

Deci ascultînd de sf. Ap. Pavel ''Cercetaţi-vă ca să ştiţi dacă sunteţi în Credinţă.... luînd aminte!''
(Cine se află în credinţă rabdă purtîndu-şi Crucea despătimirii din dragoste de Dumnezeu)