Citat:
În prealabil postat de CristianR
Unele femei ajung, fără s-o stie, niste sfinte, îndurând o astfel de viată fără să cârtească, uitând de sine.
|
Subvarianta a aceluiasi vis.
Io n-am cunoscut nici un exemplar din aceasta nobila specie. Poate, doar, in unele romane...
Dar poate ca ochiul meu nu o fi fost curat sau urechea mi-o fi fost stramba... Pesemne oi fi fost orb de-a binelea sau m-am uitat chioras, mai stii?.... Fapt e ca am ramas convins de un singur lucru, indiscutabil: de mizeria umana.
Evidenta, pretutindeni, pitita in dosul multor masti pioase si morale. Pana si in efortul uluitor al sfintilor o gasesti! Sau mai ales la ei! Intrucat sfintii au ceea ce e rar pe pamant: onestitate, izvorata din Har si iubirea de Hristos, precum si ravna de a se desprinde de ceea ce isi recunosc si nu arata deloc magulitor.
Totusi e bine sa credem in astfel de realizari omenesti. Cum s-ar consuma dorul nostru dupa desavarsire?...
P.S. Mizeria umana, ce subiect respingator! Si cum sa asociezi fie si doar numele sfintilor cu asa ceva? Cand ei sunt atat de imaculati, atat de puri, de curati, de fara-de-pata... Asa, ca un fel de ingerasi pufosi, rozacei si durdulii, nu?....
Dar omitem cateva lucruri:
1) Rugaciunile pe care le zicem in biserici sunt bine ponderate, echilibrate in ansamblul lor. Dintre ele, multe sunt de cainta. Aflam chiar din formularea lor pentru ce ne caim. O, pentru o multime de lucruri!... Si ce nume poarta ele, intr-un cuvant? Pacate. Altfel spus mizeria noastra. Dar cine le face? Ei bine, tocmai cei care ne-au daruit rugaciunile acestea le-au facut mai intai. Apoi, cu o extraordinara migala, folosindu-se de Har, au cunoscut pe rand toate foitele cepei acesteia a mizeriei si au rugat pe Domnul sa ii ajute sa salte peste mizerie. Ca singuri nu puteau.
2) Sfintii nu au fost altceva decat oameni ca noi. Si nu doar cei foarte cunoscuti si elogiati si cu o viata cu totul exemplara (o fi existat totusi asa ceva, cu adevarat?) au fost sfinti. Pavel, de pilda, nu se adresa lor cand isi numea auditoriul "sfinti", ci vorbea cu amaratii aceia care mai si beau, isi mai si bateau nevasta, se mai porcaiau etc. Si totusi Pavel ii numeste sfinti! Oare de ce? Nu cred ca voia doar sa-i maguleasca si sa-i incurajeze.