În prealabil postat de Iorest
De departe pasajul acesta este cel mai teribil din toata argumentatia de 80 si este jenant sa fie introdus in 8x 10 de la simbolistica vesniciei pentru cine face casa cu bunul simt.
Tu faci observatie altora cu privire la limbaj cand iti spun ca te dai in barci si imaginatia ta scoate astfel de pasaje, carvasazica... duhovnicesti pentru simbolistica veșniciei ?
Nu poti tu sa spui ca timpul petrecut in familie chiar daca s-a intamplat sa se ajunga la infidelitate si despartire e aruncat la gunoi, depinde mult de ce s-a intamplat, Dumnezeu apreciaza altfel, nu dupa mintea ta, ci in functie de situatia concreta si scoate spor si daca a gasit ceva bun in viata de familie.
Este una a da din gura despre casatorie de pe margine si este altceva a fi fost casatorit, chiar si cu un divort, un om divortat are alta experienta de viata fata de unul care doar a facut ipoteze iezuitice despre casatorie, dar casatorit n-a fost si n-a fost nici duhovnic la persoane casatorite ca sa-i inteleaga.
Niciun crestin normal la cap nu se casatoreste cu gandul sa insele sau sa se desparta, ca daca ar fi asa n-ar mai fi crestin.
Daca se pune raul inainte omul nu mai face nimic niciodata, dar argumentul e semnificativ pentru ca tradeaza o nesiguranta patologica, o frica paralizanta pentru initiativa casatoriei.
Obsesia asta de a fi inselat e a unui om care nu poate depasi anumite stadii si fixatii mentale, nu zic ca oamenii nu-si pun intrebarea asta, dar a face din chestia asta un argument sau un cap de pod pentru a nu te casatori arata de fapt lipsa de incredintare in pronia lui Dumnezeu, care tine in brate si fidelitatea cuplului, printre multe altele.
Referinta asta e mai degraba slaba credinta decat motiv pentru calugarie si e un argument prost pentru ca imaginatia nu face casa prea buna cu calugaria pe termen lung, cel putin nu imaginatia care dezvolta scene in care posibila sotie este atinsa de altul.
Ca se considera ca sotii sunt crestini, vorbim de oameni crestini pe forum care-si cauta parteneri crestini de mantuire in viata de familie, deci se pleaca de la alta intelegere si abordare asupra vietii de familie.
Da, crestinii constienti care-si doresc casatoria se lasa pur si simplu in voia lui Dumnezeu, ca multe se pot intampla cu ei, deci se aseamana cu monahii care lasa pe Dumnezeu sa lucreze cu ei.
Apoi daca tot calculam minutele, cate din cele 1440 de minute e nevoie sa fie daruite rugaciunii pentru a simti prezenta reala a binecuvantarii in viata de familie ?
Cat s-au rugat preotii, care au chiar multi copii, pentru o sotie alaturi de care sa se mantuiasca ?, ca am auzit de unii care s-au rugat ani de zile si se roaga in continuare pentru trainicia cuplului.
Aspirantul la monahism care e in prima faza cam cat din cele 1440 de minute se gandeste la Dumnezeu si cat in afara manastirii? ca a sta intr-o manastire nu e ca si cum gandurile n-ar zbura in afara zidurilor.
Apoi chiar si daca s-ar intampla sa cada unul din soti in pacat, cati ar avea tarie sa-si puna sufletul lor pentru rugaciune totala ca sa salveze pe celalalt si casatoria in Duhul Evangheliei ?
Sau inima se frange in bucati doar pentru cei de la distanta, nu pentru oameni palpabili, reperabili cu care s-a impartit ceva in viata ?
Un om care nu poate ierta pe cineva din proximitate pe care spune ca-l iubeste, cu care a poate a facut copiii si a impartit bune si rele nu cred ca se va ruga nici pentru copiii din Africa, nici pentru nimic, ba mai mult daca ar fi bantuit de imaginile adulterului, inseamna ca nu are de fapt inalta rugaciune care aduce frangerea inimii.
Si de ce ar fi indice al dragostei pentru Hristos refuzul de a avea masina ?
Pai sigur ca nu e normal sa lasi sotia sa vina prin frig iarna sau noaptea primejduindu-se, copiii la fel nu pot fi dusi prin frig, plus plasele de cumparaturi, plus rutele imense care se parcurg cu mijloace de transport, plus sa duci pe cineva la timp cand nu gasesti taxi sau sa duci repede la spital daca e nevoie.
Mai degraba argumentul asta putea veni de la un om care nu foloseste niciun mijloc de transport in comun nici la deplasatul la manastiri, ci merge doar pe jos sau cu caruta.
Sper ca mergi pe jos pana la Ouranopoli si de acolo treci cu vasle, ca e posibil sa fie masina condusa de cineva cu pasaport cu cip, mijloacele de transport sa fie fabricate prin exploatarea cuiva pe un salariu derizoriu si sa polueze aerul si apa, cele cu motor.
Eu nu cred ca e bine sa ne fatarnicim sub masca sfinteniei si sa profitam de altii care au carnet si masina in a ne face treburile si sa nici nu asimilam ingustimi de minte ca fiind sfintenie, sau dragoste pentru Hristos, daca de fapt impovaram pe altii prin acele comportamente.
Dar costa sa ai si sa intretii o masina, trebuie loc de munca, normal ca nu e usor pentru oamenii confortabili.
|