[Igor_Paslusnik]

"gpalama", n-am spus despre studiile mele tuturora de aici, ci unei singure persoane, Alin B., care întotdeauna intervine agresiv, zeflemitor, batjocoritor, ironic, niciodată cu bucurie şi blândeţe. Iar eu te-am întrebat cu blândeţe dacă te arde, iar ţie, pentru că eşti plin de bătrâneţe, ţi-a sărit muştarul. Unde e dragostea şi răbdarea ta? Dacă ai fi în vârstă, ar trebui să fi înţelept şi blând, dar "cu măsura cu care judeci, cu aceea vei fi judecat."

Deci eu n-am avut nimic cu tine, tu eşti cel ce a venit primul şi ai postat aici pe topic, foarte supărat pe acţiunile mele, dorind să mă dai de toţi pereţii, că doar sunt caz patologic, nu? Şi-acum mai tare te-ai iritat, că te arde tupeul meu, spui... De ce mă bagi în seamă? Dacă nu ştii să fi blând, să mă ajuţi cu bucurie şi nădejde, să te bucuri de bucuriile mele, să plângi cu mine în suferinţele mele, atunci care-i scopul pentru care-mi scrii?

Iar felul cum ai vorbit tu, Hristos nu a vorbit cu ucenicii şi Apostolii Lui şi nici cu cei ai timpului Lui care-L huleau şi care nu erau credincioşi învăţăturii Sale, decât foarte puţine cuvinte aspre, dar pline de dragoste, care se simţea, spre vindecarea lor, nici Sfinţii Părinţi, Sfinţii Mucenici nu au vorbit aspru cu nimeni, decât cu păgânii şi ateii vorbeau aşa, din nou spre vindecare. Iar păgân şi ateu, deci eretic, nu sunt. Deci dacă suntem fraţi de credinţă, de ce vorbeşti aşa?

Nu înţeleg de ce crezi că merit acel limbaj. Smerenia înseamnă cu totul altceva decât un om să-l apese pe alt om cu tot ce poate, făcând astfel slăbşete dragostea ta faţă de mine şi a mea faţă de tine, că suntem oameni, şi mai ales nu trebuie să ne ispitim noi de noi, unii pe alţii, destul este demonilor, trupului şi lumii necredincioase care face asta.

În fine, eu mulţumesc Domnului pentru teologia ta, vârsta ta şi dragostea ta, cu care vrei mă smereşti. Ai spus o firimitură de adevăr despre mine, pe care eu îl ştiam şi sunt mult mai rău decât spui frăţia ta acolo. Însă din abis de iad, ce suntem, trebuie să amintim din când în când, doar puţin, nu să ne sfărâmăm. Slavă Domnului pentru toate !

Doamne ajută.