Vorbeați mai înainte de trenul prezidențial cu care circula Ceaușescu. Exista un protocol special pentru circulația pe calea ferată a acestuia?
Da. Se folosea un antemergător, adică o locomotivă sau un motor. 100 km nu se mișca o roată și abia apoi pleca trenul prezidențial. Plus, la fiecare barieră, Securitate. Îmi cereau să le dau listele cu lucrătorii de pe la bariere. Așa era ordinul. Înseamnă c-am fost și eu turnător, nu? (zâmbește).
▲ Alexandru Filioreanu, acum un venerabil domn în vârstă de 81 de ani, a fost ministrul adjunct al Căilor Ferate Române în guvernul Gheorghe Maurer. Este cel care a electrificat căile ferate din Moldova, cel căruia i se datorează tunelul ce face posibilă trecerea prin munți, spre Cluj, de la Vatra Dornei, dar și artizanul liniei Pașcani-Târgu Neamț.
Dacă ar mai fi „zăbovit“ puțin revoluția, ar mai fi ajuns cu planurile sale și la Botoșani, trecând pe la Hârlău și Flămânzi. În timpul mandatului de ministru a vizitat peste 60 de țări din întreaga lume, încheind relații de colaborare avantajoase cu omologii săi. Timp de 20 de ani, cât a ținut în mână frâiele regionalei ieșene a căilor ferate, a ținut morțiș să-și folosească toate cunoștințele tehnice pentru a facilita transportul în direcții încă neexploatate la acea vreme.
A realizat 580 km de linii duble (plecând de la doar 20 km) și 80 de noi stații CFR electrodinamice, care oferă siguranța circulației trenurilor. Din tot noianul de realizări din tinerețe, a rămas cu amintiri de neșters și cu cele peste 1.500 de discuri de muzică clasică adunate din întreaga lume.
|