Miscarea de eliberare nationala a romanilor din Basarabia se desfasoara in conditii grele in perioada sovietica, multi patrioti romani riscandu-si viata sau libertatea, pentru pastrarea identitatii nationale romanesti, pentru rezistenta fata de procesul de rusificare.
Cateva evenimente jaloneaza aceasta miscare
-La începutul anilor 70, Lilia Neagu (studenta la facultatea de medicina) si Asea Andrul (eleva), sunt condamnate la ani de inchisoare, pentru înscriptii cu caracter nationale, facute pe peretii unor cladiri din Chisinau
-In 1972 Valeriu Graur (care lucra la institutul pedagogic din Tiraspol) este condamnat la 4 ani de inchisoare, pentru detinerea unui material cu situatia romanilor din Basarabia (material intocmit de Gheorghe Ghimpu)
-in 1969 are loc la Chisinau, in ilegalitate, congresul Frontului National- Patriotic (fondat de Alexandru Usatiuc Bulgar, Valeriu Graur, Alexandru Soltoianu, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Lupan, Tudor Basarabeanu, Nicolae Testemitanu, Valeriu Gagiu, Mihai Cimpoi, Mircea Druc, Anatol Corobceanu, Vasile Topata).
La 12 iunie 1970, Alexandru Usatiuc Bulgar s-a prezentat la Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, cerând să fie primit în audiență de Nicolae Ceaușescu.
Nereușind să fie primit, a lăsat un plic cu o scrisoare de 6 pagini adresată lui Ceaușescu în care îi prezenta amănunte despre metodele folosite de KGB pentru deznaționalizarea românilor și despre încercările de organizare a unei rezistențe românești, cerând un ajutor din partea autorităților de la București pentru a evita pierderea identității românești a basarabenilor.
Ceausescu da spre rezolvare cazul lui Ion Stanescu- la accea vreme seful DSS-ului. Acesta, aprecind in mod eronat ca materialul este o provocare a sovieticilor (pentru a testa reactie autoritatilor romanesti in cadrul Tratatului de la Varsovia), remite (cu o scrisoare) materialul catre Iuri Andropov (președintele Comitetului Securității de Stat al Consiliului de Miniștri al U.R.S.S.).
Ca urmare, Alexandru Usatiuc Bulgar a fost condamnat 12 ani de închisoare și exilat în Siberia.
-La începutul anilor 70, Mihai Morosanu protesteaza impotriva autoritatilor locale de a muta statuia lui Stefan cel Mare si Sfant din centrul Chisinaului.
Dupa venirea la conducerea URSS in 1985 a lui Mihail Gorbaciov si initierea programului reformist de glasnost si perestrioka, miscarea de eliberare nationala a romanilor din Basarabia se manifesta din ce in ce mai puternic.
-In 1986 se constituie la Chisinau Miscarea pentru sustinerea restructurarii, care activeaza in ilegalitate pana in 1988, când se transforma in Frontul Popular.
-In martie 1989 este editata in RSS Letona revista Glasul, in alfabet latin, de catre un grup de intelectuali romani din Basarabia, in frunte cu Leonida Lari.
-In iunie 1989 are loc o mare manifestatie studenteasca la Chisinau, iar Frontul Popular cere (in revista Literatura si arta) - suveranitatea republicii, limba romana ca limba oficiala de stat, trecerea la grafia latina si tricolorul ca drapel de stat.
-La 27 august 1989 are loc prima Mare Adunare Nationala la Chisinau, la care participa peste 700.000 de oameni (numar egal cu aproape intreaga populatie a orasului Chisinau), obligând sovietul suprem al RSSM sa adopte limba romana (in acte apare asa-zisa limba moldoveneasca) ca limba oficiala de stat.
Partidul comunist al RSSM nu a indraznit sa conteste legitimitatea unui asemenea for, multumindu-se sa combata in paginile revistelor ce-i mai ramasesera fidele , ceea ce numea manifestari de nationalism.
-La 7 noiembrie 1989 patriotii romani din Basarabia opresc desfasurarea paradei militare sovietice, facand un lant uman, care a oprit defilarea tancurilor armatei sovietice.
Reactie autoritatilor a fost una deosebit de brutala. Cateva zile mai tarziu, un militar sovietic deschide focul impotriva populatiei civile in Chisinau. Ca atare, mari mase de oameni se aduna in fata sediului ministerului de interne a RSSM, cerand socoteala.
Atunci la conducerea ministerului de interne a RSSM se afla un individ de trista faima si de o prostie mai rar intalnita- pe numele sau Vladimir Voronin.
La inceput, cei adunati in fata ministerului de interne manifestau pasnic, dar la indemnul unor indivizi dubiosi, atmosfera se tensioneaza la maxim, fiind aruncate cu pietre si alte obicte contondente asupra sediului ministerului de interne.
Ca atare, militienii din dispozitiv incearca sa disperseze multimea cu gaza lacrimogene si bastoane, dar nu fac decat sa atate multimea, care devasteaza si incendiaza cladirea ministerului de interne.
-In martie 1990 au loc primele alegeri libere din RSSM, castigate de Frontul Popular Moldovenesc.
-La 27 aprilie 1990 tricolorul este adoptat ca drapel de stat, iar in luna urmatoare este organizat primul pod de flori.
-La 23 iunie 1990 RSSM adopta Declaratia de suveranitate, si refuza sa organizeze referendumul unional propus de Mihail Gorbaciov.
-In fata acestei situatii, autoritatile de la Moscova trec la aplicarea de sanctiuni economice si la sabotarea aprovizionarii RSSM cu produse de prima necesitate.
De asemenea, cu ajutorul armatei a 14, Moscova sustine formatiunile paramilitare si criminale transnistrene, dar si separatismul in Gagauzia (incitandu-i pe gagauzi sa-si proclame o asa-zisa republica).
-La 16 decembrie 1990, are loc cea de-a doua Mare Adunare Nationala de la Chisinau, cu participarea a 800.000 de oameni.
-La 27 martie 1991, se sarbatoreste pentru prima data, dupa o jumatate de veac, actul unirii Basarabiei cu Romania din 1918.
-In urma puciului esuat de la Moscova, PCUS este desfiintat si scos in afara legii, iar republicile unionale din compunerea URSS (aflata in plin proces de dezintegrare) isi proclama independenta de stat.
Ca atare, la 27 august 1991, RSSM devine Republica Moldova si isi proclama independenta de stat.
|