Văzând podoabele de vânzare de prin pieţe, le socoteai ca paiele şi ca gunoaiele, căci vedeai cum, prin acestea, lumea este atrasă spre păcate. Mult te-ai întristat văzând mai pe urmă un monah robit de patima iubirii de arginţi. Rugându-te pentru el, Dumnezeu ţi-a arătat, spre folosul nostru, cearta dintre îngerul său păzitor cu necuratul pentru sufletul acestuia. Ai auzit cum necuratul i-a inchis gura îngerului cu texte din Scriptură, spunând că Împărăţia lui Dumnezeu este a celor milostivi, aşa că îngerul i-a cedat necuratului drepturile sale şi îl urma pe monah numai de departe, iar tu, mulţumind lui Dumnezeu pentru o descoperire ca aceasta, cântai: Aliluia!
L-ai întâmpinat pe monah şi, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-ai mărturisit cu blândeţe întristarea ta pentru sufletul lui. I-ai descoperit cum din prieten al lui Dumnezeu a devenit slujitor al celui rău şi cum strălucirea lui a devenit o noapte întunecoasă. Atunci ochii monahului s-au deschis şi l-a văzut el însuşi pe demonul care-l ţinuse legat stând în faţa lui scoţând fum pe ochi şi flăcări arzătoare pe gură. Speriindu-se, a împărţit săracilor banii pe care-i avea, apoi i-a îndemnat şi pe alţii să procedeze la fel, neprimind mai mult decât îi era necesar. Iar noi, pentru o astfel de purtare de grijă, îţi cântăm:
Bucură-te, mângâietor al celor sufleteşte răniţi;
Bucură-te, mustrător al iubirii de arginţi;
Bucură-te, cel ce ne reaminteşti voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce pedepseşti pe cei ce slujesc celui rău;
Bucură-te, cel ce ne îndemni să căutăm comori cereşti;
Bucură-te, cel ce ne arăţi deşertăciunea celor pământeşti;
Bucură-te, cel ce ne fereşti de întunecimile iadului;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi să descoperim comorile Raiului;
Bucură-te, cel ce ne sfatuieşti să trăim pentru Hristos, nu pentru arginţi;
Bucură-te, cel ce ne ajuţi să devenim milostivi şi smeriţi;
Bucură-te, cel cu adevărata iubire de oameni împodobit;
Bucură-te, cel ce pentru Hristos şi pentru noi te-ai nevoit;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
I-ai apărut, Sfinte Andrei în vedenie ucenicului tău Epifanie, arătându-i că sufletele sodomiţilor petrec în iad, în colibe murdare, cu multe necurăţii de oameni şi de câini. I-ai mai arătat că păcătoşii petrec în temniţe întunecoase, având înfăţişări diferite, în funcţie de păcatele lor. Astfel, Dumnezeu i-a făcut pe desfrânaţi să semene cu porcii, pe hoţi - cu lupii, pe înşelători - cu vulpile, pe iubitorii de arginţi - cu pisicile, pe cei mânioşi - cu fiarele, pe pomenitorii de rău - cu viperele, pe mincinoşi - cu şopârlele, pe cei lacomi - cu caii, pe beţivii - cu îndrăciţii, pe eretici - cu bălegarul, pe cârciumari - cu măgarii, pe proprietarii de bordeluri - cu antihrist, pe hulitori - cu ciorile, pe clevetitori - cu corbii, pe cei ce judecă păcate străine - cu câinii, pe cântăreţi - cu broaştele, pe dansatoare - cu cocostârcii, pe desfrânate - cu caprele, iar pe cei petrecăreţi care au mers la jocuri, glume, teatre - cu viperele mici cu târâtoarele şi cu fiarele sălbatice. I-ai mărturisit apoi, spre folosul nostru, că pe toate acestea i le-ai arătat, ca să se înfricoşeze, să-şi sporească nevoinţa şi trezvia, ca să puteţi cânta împreună în veci: Aliluia.

Te-ai bucurat , Sfinte Andrei, văzând cum după Sfânta Liturghie de Înviere, feţele celor care au străbătut virtuos nevoinţa Postului Mare, departe de desfrânare, de ură şi de vorbire deşartă, străluceau ca razele soarelui. Ai văzut cum cei care împărţeau pâine celor flămânzi, cei care înlăturau nedreptăţile şi crimele, cei ce răscumpărau datorii străine aveau veşminte aurite, mirosind a mir şi a tămâie. Ai văzut cum cei care mergeau în temniţe şi în tribunale şi îi mângâiau pe cei închişi din bunurile lor, precum şi cei care vieţuiau în pace nelipsind niciodată de la biserică şi mulţumind lui Dumnezeu, aveau haine de mare preţ. Ai plâns apoi cu amar văzând starea sufletească jalnică a celor căzuţi în desfrânare, care e al doilea păcat după ucidere, şi în ţinerea de minte a răului, care este prima fiică a necuratului. Pe toate acestea Dumnezeu ţi le-a descoperit spre folosul nostru, iar noi, muţumindu-I pentru ajutorul dat prin tine, Îl rugăm, ca, pentru rugăciunile tale, să ne ajute să ne agonisim veşmânt luminos şi pe noi, cei ce-L slăvim şi-ţi cântăm:
Bucură-te, că ne înveţi să nu cântăm pentru oameni, ci pentru Dumnezeu;
Bucură-te, că ne arăţi că slava deşartă este un păcat greu;
Bucură-te, îndemnându-ne să renunţăm la păcate;
Bucură-te, arătându-ne chinurile care ne pot aştepta după moarte;
Bucură-te, cel ce şi în vis ne sfătuieşti;
Bucură-te, cel care de vrăji ne izbăveşti;
Bucură-te, cel ce ne arăţi cum, prin păcate, alungăm harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce plângi văzând cât de uşor cădem în stăpânirea celui rău;
Bucură-te, că nemilostivirea ai osândit;
Bucură-te, cel ce pentru a noastră mântuire te-ai nevoit,
Bucură-te, sfătuindu-ne să facem voia lui Dumnezeu;
Bucură-te, ajutându-ne să luptăm cu trupul, cu lumea şi cu necuratul mereu;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, lauda sihaştrilor din mijlocul mulţimii!
Cu câtă înţelepciune l-ai povăţuit pe ucenicul tău Epifanie, tâlcuindu-i citate din Sfânta Scriptură şi arătându-i tainele dumnezeieşti despre zidirile lui Dumnezeu (veacurile, cetele îngereşti, bezna, haosul, întunericul, apa, focul, ceaţa şi cel mai dedesubt), despre Cuvântul Hristos Care susţine veacurile şi Care este temelia creaţiei, Începutul tuturor căilor ce duc la Harul cel nou, Începutul înfrânării, al smereniei şi al oricărei virtuţi, Capul oricărei căi de mântuire şi însăşi Viaţa veşnică. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei să ne ferească de erezii în aceste vremuri de mare ispită pentru Sfânta Biserică!
De câtă slavă te bucuri, pentru că te-ai rugat să nu aibă păcat cei care te-au batjocorit, neştiind nevoinţa ta! Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei să dobândim şi noi răbdare în necazuri şi să înţelegem rostul şi folosul ispitelor ispitelor!
De câtă preţuire te bucuri din partea Preasfântei Născătoare de Dumnezeu, care ţi s-a arătat în Biserica din Vlaherne, înaltă şi impunătoare, îngenunchind şi rugându-se cu lacrimi Fiului ei pentru mântuirea lumii şi în special pentru cei care privegheau în acea noapte. V-a acoperit apoi cu cinstitul ei Omofor pe toţi cei aflaţi în biserică, închipuind astfel harul pe care îl dă Preasfânta Născătoare de Dumnezeu credincioşilor. Împreună cu Sfântul Epifanie, aţi admirat distinsul veşmânt ce iradia slavă dumnezeiască la o asemănare cu chihlimbarul. Roagă-te, Sfinte Preacuvioase Andrei, ca Maica Domnului să ne ajute să sporim nevoinţa şi să ne acopere şi pe noi cu Sfântul său cu Sfântul său Acoperământ pe noi, cei ce-i mulţumim lui Dumnezeu pentru daruruile date ţie şi-I cântăm: Aliluia!