Nu cred, ca daca a tinut cineva Postul Pastelui, deci s-a infranat 40 zile de la rele si de la mancare, va fi acelasi om dupa aceea. Este imposibil ca Duhul Sfant sa nu se fi salasluit in el. Post inseamna a fi mai atent decat de obicei, a te infrana mai mult de la cuvinte urate, decat de obicei. Cum sa nu se vada la om schimbare si cum sa n-o simtim chiar noi. POsturile sunt pasi catre desavarsire, altfel nu si-ar avea rostul.
Sa ne gandim la Pateric: calugari, care mancau numai ierburi, socoteau ca in post trebuie sa faca si mai mult; unii mancau in picioare, caci din putina hrana ce o luau, nu mai aveau ce scade.
Deci sa nu zicem, ca sa fim buni tot anul, nu numai in post, ci sa fim mai buni decat de obicei in timpul postului, si sa continuam la fel tot anul, daca putem. Ar fi deja un castig iar la urmatorul post putem ridica stacheta si mai sus, pana ajungem la sfintire si indumnezeire.
Iata cat de maret e scopul pe care ni-l propunem de fapt in post!