Citat:
În prealabil postat de flying
 Vezi ca ai gresit adresa ,trebuia sa postezi in "Raspunsuri duhovnicesti". |
Fericitul Teofilact :
Mustrarea frateasca nu are nimic in comun insa cu asemenea josnice simtaminte . Aceasta nu nazuieste sa necajeasca pe aproapele, nici cu rautate sa-l demaste inaintea altora, cu scopul de a-i impinge si pe aceia sa-l osandeasca .
Crestinul care dojeneste simte o durere datorita faptului ca relatiile au ajuns rele intre el si aproapele. Lui ii pare rau ca aproapele lui a gresit impotriva lui si ca a pacatuit fata de propriul lui suflet. De aceea, cauta motiv ca sa-l castige si are o singura dorinta: ca el sa iasa din acel pacat.
Cei care pun semnul egalitatii intre osandire si mustrare Il arata pe Hristos ca si cum S-ar contrazice pe Sine Insusi de vreme ce, dupa ei, face din doua lucruri unul singur, desi El pe unul l-a oprit, iar pe celalalt l-a ingaduit. Dar Hristos nu Se contrazice. Mantuitorul opreste osandirea, pentru ca aceasta este pacat si naste multe alte pacate. Insa El incurajeaza mustrarea frateasca , pentru ca, facuta in duhul evanghelic al dragostei, cu tact si cu intelepciune, ea poate sa curme drumul pacatelor si sa ajute la desavarsirea fratelui care a primit mustrarea.
Osandirea si mustrarea frateasca sunt doua lucruri diametral opuse. Mustrarea frateasca are loc intre patru ochi, pentru ca cel ce mustra sa crute bunul nume al fratelui sau. Dar cel ce osandeste povesteste si la altii pacatele aproapelui sau si intru toate cauta sa-l necinsteasca. Mustrarea se face pe fata, iar osandirea de obicei cand persoana nu este de fata. Mustrarea frateasca este insotita intotdeauna de o deosebita grija si delicatete, de modestie si de buna intentie. Iar osandirea aproape intotdeauna este plina de mandrie, groso*lana, sarcastica si brutala . La mustrare dam dovada de dragoste , iar la osandire – de ura .
Mustrarea urmareste sa castige inima celuilalt, in timp ce osandirea jigneste, respinge, raneste . Mustrarea cauta un motiv ca sa ajute fratelui sa iasa din mocirla pacatului. Osandirea insa cu rautate il apasa, ca sa se afunde si mai mult in mocirla.